well-being
Focus

Organizational Well-Being- buzzword sau ajutor?

De ce este nevoie de well-being-ul organizațional

Auzim tot mai des vorbindu-se despre well-being (organizațional). Beneficii exotice, ateliere sau seminariile care promit tehnici revoluționare pe această temă sunt la tot pasul. La prima vedere, pare că well-being-ul e rezolvarea multor dintre problemele companiilor. Să fie oare asta adevărat?

Pentru a înțelege dacă well-being-ul (în special cel organizațional) este doar buzzword sau ajutor pentru compania noastră, haideți să înțelegem ce înseamnă cu adevărat acest concept, prin prisma unor abordări validate.

 

Ce este well-being-ul?

Termenul a apărut în literatura de specialitate în cadrul psihologiei pozitive care, contrar așteptărilor, nu se referă doar la a gândi pozitiv tot timpul, ci lao stare generală de bine și o bună funcționare în viața de zi cu zi a individului.

Părintele psihologiei pozitive- Martin Seligman sugerează că pe lângă emoțiile pozitive, well-being-ul cuprinde încă 4 elemente, la fel de relevante:

  • Emoții pozitive (Positive Emotion) – presupune resimțirea a cât mai multor emoții pozitive și diminuarea celor negative.
  • Implicare (Engagement) această componentă se referă la concentrarea completă în activități care ne fac placere (acel sentiment de flow)- în aceste situații, performanța apre natural.
  • Relațiile (Relationships) – pentru a ne simți cu adevărat impliniți, componenta socială este vitală pentru noi- avem nevoie de conexiune, intimitate, dragoste, iar lipsa acestora este resimțită acut.
  • Scop și sens (Meaning) pentru a rămâne motivați și entuziaști, avem nevoie de mai mult decât doar emoții pozitive. Avem nevoie să găsim un sens în munca pe care o desfășurăm, să găsim un scop în activitatea noastră zilnică și să ne dezvoltăm continuu.
  • Realizări (Accomplishments) nevoia de îndeplinire a unui obiectiv (oricât ar fi de mic), vine la pachet cu sentimentul de încredere în propriile abilități și de mândrie că am realizat ceva.

Aceste elemente se completează reciproc: în timp ce prima se centrează pe modul în care ne simțim (bucurie, mulțumire, curiozitate, implicare), celelalte 4 fac referire la relațiile noastre cu cei din jur, la activitățile zilnice și la rezultatele acestora.

Natura muncii și mediul organizațional au devenit mai complexe, mai flexibile și mai tehnologizate, aducând cu sine un alt tip de provocări și anume cele ce țin de partea psihologică și socială. Volumul mare de sarcini, complexitatea lor, relațiile cu ceilalți angajați sau gestionarea acestora sunt provocări care ne îngrijorează zi de zi.

 

Ok, avem nevoie de well-being organizațional. Cum îl abordăm?

Dacă ne uităm la strategiile de creștere a nivelului de well-being din unele corporații, observăm că tot mai multe oferă beneficii tot mai diverse și inedite angajaților: abonamente la săli de fitness, vacanțe etc.

Deși binevenite, am sugera ca aceste acțiuni să fie parte dintr-o strategie integrată, care să aibă în vedere well-being-ul și prin prisma celor 5 elemente amintite mai sus. Concentrarea pe oferirea unor experiențe distractive sau plăcute satisface doar cultivarea emoțiilor pozitive și a plăcerii. Pe lângă partea de emoții pozitive, aceasta ar putea cuprinde acțiuni referitoare la îmbunătățirea relațiilor dintre angajați sau dintre angajați și manageri, la facilitarea implicării și a momentelor de flow în activitatea zilnică, la oferirea de sens și semnificație și la sărbătorirea realizărilor individuale.

Așadar, strategiile de well-being pentru angajați sunt mai mult decât trenduri sau buzzwords, iar dacă sunt parte din abordări integrate și implementate corespunzător, aduc foarte multe beneficii indivizilor, performanțelor acestora de la job și, implicit și organizației.

Categorii:
Focus

Aduce o înțelegere psihologică și validată științific asupra proceselor de dezvoltare ale echipelor și companiilor, prin prisma activității de research specialist și facilitator Azimut Happy Employees.

Leave a Reply

*

*