salarizare
Salarii

Ghid complet de salarizare: ce trebuie să știi

Pas cu pas

Dacă lucrezi în domeniul resurselor umane și te ocupi de procesul de salarizare, e bine să fii la curent cu informațiile despre salarii și despre evoluția acestora. Îți venim în ajutor și îți punem la dispoziție date recente despre câștigurile financiare pe orașe, domenii și poziții, despre inflație și despre importanța transparentizării salariale. De asemenea, vorbim despre sporuri, măriri de salariu, dar și despre cum să negociezi partea financiară cu un angajat încă de la interviu. Află toate detaliile în ghidul de salarizare! 

 

Toate informațiile despre salarizare 

 

Ce este salariul și cum se stabilește?

Salariul de bază reprezintă o componentă fixă a remunerației plătite unui angajat pentru munca pe care o prestează într-o companie. Valoarea acestuia nu poate fi însă precizată în grila salarizare sub nivelul salariului de bază minim brut pe țară (acesta fiind de 3.000 lei/lună, conform HG nr. 1447/2022). În majoritatea cazurilor, prin raportarea la nivelul salariului de bază se calculează nivelul indemnizațiilor, sporurilor și al altor adaosuri.

Pe lângă obligația de plată a salariului net cuvenit angajatului, compania angajatoare își asumă responsabilitatea de a achita integral, în numele angajatului, contribuțiile pentru asigurările sociale de sănătate aferente salariului brut al angajaților.

 

Noutăți legislative privind salariile

În 2022 au fost adoptate o serie de hotărâri de Guvern și ordonanțe de urgență referitoare la salarii și la tratamentul fiscal aplicabil veniturilor din salarii:

Începând cu 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară se stabilește la 3.000 de lei lunar, conform HG nr. 1447/2022, pentru un program normal de lucru, în medie de 165,(3) ore pe lună. Este o creștere cu 17,6% față de decembrie 2022. Vor beneficia de majorarea salariului de bază minim un număr de circa 2,1 milioane de salariați. (sursa: Ministerul Muncii).

Salariul minim poate fi aplicat pentru un salariat pentru o peroadă de maximum 24 de luni de la data încheierii contractului individual de muncă, conform OUG 142/2021, care modifică și completează art.164 din Legea nr. 53/2003 din Codul muncii:

„(2 1 ) Începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit în condițiile alin. (1) poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.”

„(2 2 ) Prevederile alin. (21) se aplică și pentru salariatul plătit cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă, perioada de maxim 24 de luni fiind calculată începând cu data de 1 ianuarie 2022.”

Salariul minim pentru angajatii din agricultură și din industria alimentară se stabilește la 3.000 de lei brut pe lună pentru perioada de timp de la 1 iunie 2022 și până la 31 decembrie 2028, conform Legii nr. 135/13.05.2022 publicată în Monitorul Oficial din 17.05.2022:

Salariații din aceste sectoare de activitate vor beneficia si de facilități privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor din salarii și asimilate salariilor. Similar salariaților din domeniul construcțiilor, salariații din sectorul agro-alimentar vor beneficia de urmatorul tratament fiscal pentru veniturile din salarii:

  • Scutire de impozitul pe venit – 10%;
  • Scutire contribuție sănătate – CASS- 10%;
  • Diminuare contribuție pensii – CAS- de la 25% la 21,5%.

Angajatorii din aceste domenii vor plăti o contribuție asiguratorie pentru muncă redusă la 0,337% din salariul brut.

  • Veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor, realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar. Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de până la 30.000 lei, obținut din salarii și asimilate salariilor, realizate de persoanele fizice.

Regimul de impozitare pentru contractele individuale de muncă part-time s-a modificat prin OUG 16/2022 astfel:

  • Începând cu august 2022, contribuțiile sociale nu pot fi mai mici decât cele aferente salariului minim brut pe țară, calculate prin raportare la numărul de zile lucrătoare în care contractul de muncă a fost activ.
  • Diferența de contribuții va fi suportata de angajator în numele salariatului.
  • OUG 16/2022 prevede anumite excepții: elevi, studenții până la 26 de ani, anumite categorii de pensionari, salariații care realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunara de calcul cumulata aferentă acestora este de cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară.

Începând cu ianuarie 2023 se modifica tratamentul fiscal pentru beneficiile acordate salariaților, prin introducerea unui plafon neimpozabil de 33% aplicabil la salariul de baza al salariatului.

Conform legii Legea nr. 28, publicată în Monitorul Oficial din 19.10.2022, angajatorii vor actualiza contractele de muncă și informările privind condițiile angajării și cu date despre salariu, astfel:

  • Salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidentiațe separat, periodicitatea plății salariului și metoda de plată.

 

Ce ar trebui să știi în 2023 despre salarii

 

Distribuția salariilor

În România, la 31 octombrie 2022, erau 5,6 milioane de angajați, potrivit datelor Inspecției Muncii. Iată cum sunt distribuite salariile acestora:

  • Sub 2.000 lei – 7.9%
  • 2.001 – 3.000 lei – 25.3%
  • 3.001 – 4.000 lei – 21.9%
  • 4.001 – 7.000 lei – 30.9%
  • 7.001 – 10.000 lei – 9.2%
  • Peste 10.000 lei – 4.8%

*Sursă: Salario by eJobs, Distribuția salariilor a fost realizată pe baza celor 520.000 de înregistrări în Salario by eJobs

 

Evoluția salariului minim pe economie

De la 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară se stabilește la 3.000 de lei lunar, pentru un program normal de lucru, în medie de 165,(3) ore pe lună. Este o creștere cu 17,6% față de decembrie 2022. Vor beneficia de majorarea salariului de bază minim un număr de circa 2,1 milioane de salariați. (sursa: Ministerul Muncii). Este însă de ajutor să știi valoarea netă a salariului minim pe țară și cum a evoluat acesta în ultimii ani:

  • Salariul minim net pe economie în 2023 – 1.898 Lei
  • Salariul minim net pe economie în 2022 – 1.524 de lei
  • Salariul minim net pe economie în 2021 – 1.386 lei
  • Salariul minim net pe economie în 2020 – 1.346 lei
  • Salariul minim net pe economie în 2019 – 1.263 lei net

 

Evoluția salariului mediu pe economie

  • Salariu mediu net în 2022 – 4.008 de lei în octombrie (ultima lună pentru care există date)
  • Salariu mediu net în 2021 – 3.544 de lei
  • Salariu mediu net în 2020 – 3.343 de lei
  • Salariu mediu net în 2019 – 3.116 de lei
    sursa: INS

 

Orașe cu cele mai mari medii salariale

1. București – 4.500 lei net
2. Timișoara –  4.100 lei net
3. Cluj-Napoca – 4.000 lei net
4. Sibiu – 4.000 lei net
5. Iași – 3.500 lei net
6. Oradea – 3.500 lei net
7. Brașov – 3.500 lei net
8. Constanța – 3.200 lei net
9. Craiova – 3.200 lei net
10. Buzău – 3.200 lei net

 

Orașe cu cele mai mici medii salariale:

1. Costești- 1.580 de lei net
2. Vulcan –  1.720 lei net
3. Cehu Silvaniei – 2.100 de lei net
4. Fetești –  2.200 de lei net
5. Turnu-Măgurele – 2.334 lei net
6. Târgu Neamț – 2.340 lei net
7. Râmnicu Sărat – 2.500 lei net
8. Motru – 2.500 lei net
9. Corabia – 2.500 lei net
10. Târgu Ocna – 2.500 lei net

 

Top domenii cu cele mai mari salarii medii nete

1. Project Management – 5.733 lei
2. IT Software – 5.500 lei
3. Management –  5.300 lei
4. Cercetare-dezvoltare – 4.600 lei
5. Construcții / Instalații – 4.600 lei
6. Proiectare civilă & industrială – 4.500 lei
7. Inginerie – 4.500 lei
8. Automatizări – 4.500 lei
9. Petrol / Gaze – 4.500 lei
10. Automotive – 4.271 lei

 

Cel mai slab plătite domenii

1. Au pair/Babysitting/Curățenie – în medie 2.700 lei
2. Merchandising – în medie 2.700 lei
3. Beauty – în medie 2.800 lei
4. Office/Back-office/Secretariat – în medie 2.900 lei
5. Sport/Wellness – în medie 3.000 lei
6. Medicină alternativă – în medie 3.000 lei
7. Turism – în medie 3.000 lei
8. Relații clienți/Call Center – în medie 3.000 lei
9. Confecții – în medie 3.000 lei
10. Alimentație/HoReCa – în medie 3.000 lei

 

Pozițiile cu cele mai mari medii salariale

CFO – 14.700 lei (salariul mediu net) – 40.000 lei (salariul maxim net)

Senior Java Developer – 14.000 lei – 38.000 lei

Arhitect IT – 14.000 lei – 40.000 lei

CTO – 14.000 lei – 40.000 lei

Technical Lead – 13.500 lei – 30.000 lei

Senior Frontend Developer – 13.000 lei – 32.000 lei

Senior Software Engineer – 12.000 lei – 30.000 lei

Agile Manager – 12.000 lei – 18.000 lei

Managing Director – 11.500 lei – 30.000 lei

Director Juridic – 10.000 lei – 20.000 lei

*Sursa: Salarii introduse în Salario, comparatorul salarial eJobs.

 

Costul vieții și inflația, cele mai mari îngrijorări ale angajaților

În stabilirea câștigurilor financiare, ține cont de mediile salariale, precum și de rata inflației din România. Pe final de 2022, rata inflației în România atingea 16,8%, crescând alarmant costul vieții.

Așteptările financiare ale candidaților pentru 2023, conform unui sondaj eJobs realizat în perioada octombrie-noiembrie 2022, pe un eșantion de 1.400 respondenți, arată în felul următor:

  • 43,9%  – se tem de impactul unei posibile crize economice
  • 15,5% – se tem că le vor scădea veniturile

Vestea bună este că BNR preconizează că rata inflației va scădea treptat și exponențial până în 2024, cu impact vizibil chiar din 2023, iar Comisia Europeană prevede o creştere economică de
1,8% în 2023 şi 2,2% în 2024 în România.

De asemenea, 4 din 10 angajatori oferă mai multe beneficii extrasalariale decât în 2021 și plănuiesc majorări salariale în noul an**, conform unui sondaj eJobs realizat în luna august 2022, pe un eșantion de 170 de companii respondente.

 

Transparența salarială, cea mai pregnantă nevoie

Salariul este principalul criteriu în funcție de care oamenii își aleg jobul. Și își doresc să-l vadă afișat în anunțul de job. Dorită tot mai mult nu doar de candidați, ci și de UE, transparența salarială devine de neevitat, urmând ca în curând normalitatea să fie afișarea unui interval salarial în anunțurile de angajare, nu o excepție cum e acum.

Fie că ne place sau nu, fie că suntem pregătiți sau nu pentru asta, acolo se va ajunge. O directivă a Parlamentului și Consiliului European își propune să reducă diferența salarială dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană, dar și orice fel de discrepanțe pe același rol, care ar putea fi puse pe seama discriminării, deoarece se abate de la dreptul la egalitate, drept fundamental UE.

Pe eJobs, în acest moment, 32% dintre joburi au salariul afișat, fiind, totodată, și cele care atrag cei mai mulți aplicanți + o creștere cu 40% a relevanței aplicărilor.

Conform Eurostat, discrepanța salarială între femei și bărbați în UE se află în prezent la aproximativ 14%, însă România este pe locul 2 în topul celor mai mici diferențe salariale între genuri la nivelul UE*, cu un procent de 2.4%, deși nivelul de acces al femeilor la poziții de conducere sau funcții publice nu a crescut.

Măsurile de transparentizare vor permite atât candidaților, cât și angajaților actuali să ceară informații despre nivelurile de salarizare ale angajatorilor.

40,5% dintre angajatorii români susțineau, în momentul anunțării directivei europene, că nu sunt pregătiți pentru transparentizarea salarială, arată un sondaj eJobs realizat în luna mai 2022, pe un eșantion de 450 de manageri, recrutori și antreprenori respondenți.

 

Ce îi determină să-și ia al doilea job anul acesta

Românii caută modalități de a-și suplimenta veniturile. Conform unui sondaj eJobs, dintre respondenții care au un al doilea job:

PRIMEȘTE CELE MAI NOI ARTICOLE DIRECT ÎN INBOX👇

  • 72% dintre angajați adaugă un job part-time locului de muncă full-time de bază
  • 13% susțin, în paralel, 2 locuri de muncă full-time
  • 9% au un job de luni până vineri și încă unul de weekend
  • 6% au două locuri de muncă part-time în paralel

De ce aleg românii un al doilea job?

70% dintre ei simt nevoia să-și suplimenteze veniturile pe termen lung.

Ce i-ar convinge să renunțe și să se dedice complet unui singur angajator?

40% spun că ar renunța la al doilea job dacă ar avea un salariu care să le acopere nevoile financiare.

 

Cum se calculează contribuțiile sociale 


Valoarea acestora este de 47%, procent distribuit astfel: 

  • contribuția de asigurări sociale (CAS) în procent de 25%, suportată de angajat
  • contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în procent de 10%, suportată de angajat
  • contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) în procent de 2.25%, suportată de angajator
  • impozit pe veniturile din salarii, în procent de 10%, suportat de angajat.

Ce ar trebui să știi despre contribuțiile sociale și plata acestora:

  • Contribuțiile sociale (CAS, CASS și CAM) se virează la bugetul de stat de angajator
  • Contribuțiile sociale (CAS, CASS și CAM) se declară și se virează lunar sau trimestrial către bugetul de stat până în data de 25 a lunii succesive celei în care se plătesc salariile.
  • După achitarea contribuțiilor obligatorii la stat, angajatului i se mai oprește din salariul brut încă 10%, reprezentând impozitul pe venit.
  • Din anul 2020, veniturile din salarii sunt taxate proporțional cu valoarea reală a venitului, și nu la valoarea salariului de bază minim brut.
  • De la 1 ianuarie 2023, pentru angajații cu un salariu minim de 3.000 lei (maxim 4.000 lei) 200 de lei sunt scutiți de taxe și contribuții (impozit salarii și contribuții aferente).
  • Angajații cu un venit lunar brut mai mic de 3.600 de lei beneficiază de o deducere personală calculată în funcție de valoarea salariului și de numărul de persoane avute în întreținere.

 

Venituri în plus la salariu. Cum se stabilesc sporurile?

Pe lângă grilele de salarizare, unii angajatori pot oferi și altfel de recompense, printre care se numără sporurile sau adaosurile.

Sporurile se pot oferi în mai multe condiții. Spre exemplu, în cazul în care angajatul lucrează în condiții periculoase sau nocive pentru sănătatea lui.

 

Tipuri de sporuri:

  • Sporul pentru muncă suplimentară (doar dacă nu există posibilitatea să-i acorde orele libere plătite în intervalul de 30 de zile de la efectuarea muncii suplimentare).
  • Sporul pentru vechime în muncă (acesta este stabilit prin contractul colectiv sau individual de muncă al angajatului).
  • Sporul pentru munca de noapte (munca prestată între orele 22.00 și 6.00 este considerată muncă de noapte și în cazul acesta angajatorul este obligat să ofere un spor).
  • Spor pentru folosirea unei limbi străine la locul de muncă (dacă aceasta nu este cuprinsă în obligațiile postului).
  • Sporul pentru munca prestată în zilele libere legale. Acest tip de remunerare, de asemenea, se acordă doar în cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zilele libere.

 

Ce ar trebui să știi dacă ai în plan să mărești salariile

Cu siguranță în compania ta există deja o politică internă a sistemului de salarizare și de compensații pe care le oferi angajaților. De regulă, grila salarizare trebuie să conțină:

  • Criteriile după care se acordă creșterile salariale,
  • Perioada de timp care ar trebui să treacă de la angajarea unei persoane până la momentul în care ar putea să primească o mărire,
  • Procentele salariale între care pot fi cuprinse aceste măriri.

Dacă nu există sau urmează să creezi o astfel de politică, atunci setează criteriile de performanță care să-i califice pe angajați pentru a primi astfel de măriri. Acestea trebuie să fie în acord cu dimensiunile și cultura organizației, precum și cu industria de profil din care face parte.

 

Cum să comunici o mărire de salariu

Angajații doresc să li se recunoască meritele, să simtă că sunt apreciați pentru munca lor, mai ales atunci când depun eforturi. De aceea e important să le comunici cât mai transparent contextul în care li se acordă o mărire de salariu. Ei ar trebui să știe dacă mărirea salariului este datorată unei politici organizaționale sau dacă este o mărire acordată pentru meritele lor

Managerul direct este cel care are rolul de comunicator. Cum poate să facă asta? Cel mai simplu este printr-o discuție one to one. Chiar dacă un angajat are parte de o creștere salarială mai mică față de alți colegi, e bine să nu-i compari productivitatea lui cu a altor colegi.

 

Confidențial sau transparent?

Nivelul salarial obținut de un angajat este confidențial în România, angajatorul având obligația de a lua măsuri necesare pentru a asigura confidențialitatea, potrivit informațiilor din Codul Muncii.

Această obligație presupune pentru angajator interdicția de a comunica salariile altor persoane fizice și juridice.

Obligația se adresează doar angajatorului în cea mai mare parte, însă uneori obligativitatea menținerii secretului e trasferată și în cazul angajaților.

 

Ce faci când angajații își compară salariile?

Chiar dacă Codul Muncii spune că salariile angajaților sunt confidențiale, oamenii vorbesc despre asta și sumele nu mai sunt demult un secret.  Ceea ce duce la destrămarea echipelor și la fluctuații de personal.  Iată ce poți face pentru a tempera discuțiile:

 

Discuții periodice despre salarizare

Discuțiile one to one reprezintă o soluție bună pentru diverse provocări cu care se confruntă membrii unei echipe. E bine să începi aceste discuții chiar de la începutul anului pentru a afla ce așteptări are angajatul, ca ulterior să nu apară dezamăgiri. Așa angajatul nu va fi surprins de evaluarea și de decizia salarială de la finalul anului.

 

Verifică datele din piață!

E bine să fii la curent cu evoluția salariilor din piața muncii și să oferi remunerații în acord cu această evoluție sau cu media pieței. Astfel, ar trebui să știi cât câștigă un angajat din compania ta față de o companie concurentă, ca să obții o perspectivă asupra salariilor pentru anumite joburi. Și în această situație te poți folosi de Salario, comparatorul de salarii lansat de eJobs. 

 

Fii transparent!

Uite ce poți să mai faci într-o discuție cu angajatul:

  • Să-i explici intervalul de salarizare pentru poziția curentă
  • Discută dacă mărirea de salariu se bazează pe performanță sau pe termen
  • Spune-i cum ar putea să câștige mai mulți bani
  • Oferă-i mai multe informații despre cum se stabilesc grilele de salarizare

 

„69% dintre candidați cred cu tărie că, inclusiv după ce au primit oferta financiară din partea angajatorului, pot ajunge să obțină, în final, un salariu mai mare pentru că știu că există în piață un deficit de candidați și, din acest motiv, companiile sunt mai flexibile și dispuse să pluseze la salariu. Doar 14% sunt de părere că angajatorii sunt cei care dețin avantajul competitiv în negocieri”, spune Roxana Drăghici, Head Of Sales eJobs Group.

*Studiul a fost derulat în perioada august – octombrie 2022 pe un eșantion de 90.000 de respondenți din 160 de țări, printre care și România. Răspunsurile au fost colectate de The Network, alături de cele peste 130 de platforme de recrutare afiliate la nivel internațional și prelucrate de Boston Consulting Group,

 

Cum să negociezi salariul cu un candidat la interviu?

Așa cum candidații vin bine pregătiți la un interviu și înarmați cu diverse strategii pentru a obține salariul dorit, și recrutorul trebuie să știe la ce să se aștepte. Cu ce începi?

Află ce salarii se oferă în piață sau ce așteptări salariale au candidații cu experiența celui pe care îl aștepți la interviu. Totodată, te poți folosi de Salario, comparatorul de salarii lansat de eJobs România. Acest instrument te poate ajuta să faci o analiză a salariilor și să le corelezi cu așteptările oamenilor, dar și cu realitățile economice.

 

Afișează salariul în anunțul de recrutare

Pornește cu o abordare sinceră față de candidat, prin afișarea salariului sau a unui interval salarial în anunțul jobului. Joburile cu salariul afișat cresc cu 40% relevanța aplicărilor, conform datelor eJobs. Astfel atât tu, cât și candidatul veți avea un reper pentru negociere.

 

Nu crea așteptări false

Spune-i angajatului de la bun început cât îi poți oferi. Nu este productiv pentru nici una dintre părți să piardă vremea cu niște interviuri care nu se termină cu nimic. Nu are sens să conduci un candidat spre finalul procesului de recrutare, iar apoi să-i dezvălui un salariu mai mic decât media pieței sau decât așteptările sale.

 

Prezintă-i tot pachetul de beneficii

Pe lângă partea financiară, e bine să-i povestești despre zilele libere pe care le are anual, bonusuri (și cum le poate obține), cultura organizațională, oportunitățile de dezvoltare personală și profesională. Deși nivelul salarial este în continuare printre principalele criterii pentru care candidații își aleg viitorul job, ei sunt atrași de flexibilitate și de beneficiile oferite de angajator.

 

Care e transparența nivelului de salarizare în alte țări

Norvegia este țara în care nu există confidențialitate în ceea ce privește salarialul pe care îl obține un angajat. Oricine poate să afle cât câștigă o altă persoană, iar lucrul acesta creează rareori conflicte. 

Transparența pentru norvegieni este foarte importantă, mai ales că ei plătesc un impozit pe venit mai ridicat, peste 40%, față de puțin peste 33% cât plătesc cei din Marea Britanie. Astfel, la cele mai multe locuri de muncă oamenii știu cât câștigă colegii lor fără să fie nevoie să se intereseze. Salariile din multe domenii sunt stabilite prin acorduri colective, iar diferențele de salarizare sunt destul de mici.

Acum ai mult mai multe informații despre evoluția salariilor, a sporurilor și a legislației din domeniu, poți negocia mai relaxat nivelul de salarizare al unui actual sau viitor angajat.

Articol scris de Mihaela Pascari și Steluța Năstase-Lupu

 

Citește mai multe despre salarizare aici:

Cum atragi oamenii creativi în echipa ta

Fișa postului: tot ce trebuie să știi!

Cum ne facem timp și pentru sport?

 

Categorii:
Salarii

Face parte din echipa eJobs de circa 5 ani. Perioadă în care scrie despre provocările cu care se confruntă confruntă oamenii de HR, managerii, antreprenorii. Și vine cu soluții concrete/aplicabile pentru acestea. Creionându-le atât prin urmărirea tendințelor de pe piața muncii, cât și prin feedback-ul constant primit atât de la companii & de la candidați. Pasiunea pentru nevoile angajaților și companiilor a descoperit-o în 2014, când a luat contact prima oară cu zona de resurse umane. Ulterior, a ocupat timp de doi ani poziția de editor la Ziarul Financiar.

Leave a Reply

*

*