European Accessibility Act: ce este și cum va impacta business-urile
Cu tot mai multe activități și tranzacții desfășurate în mediul online, accesibilitatea digitală se transformă într-o prioritate pentru companiile din întreaga lume. European Accessibility Act este o directivă care vizează asigurarea accesibilității pentru toți utilizatorii, inclusiv persoanele cu dizabilități.
Pentru a afla mai multe pe acest subiect am discutat cu Adina Teleuca, cofondator Accessi+, o companie care acoperă 360 nevoile organizațiilor pentru asigurarea accesibilității digitale. Ea detaliază impactul acestei directive și ce poți face în continuare.
Adina Teleuca, cofondator Accessi+
Povestește-mi puțin despre European Accessibility Act: ce presupune în mare pentru oamenii de resurse umane și lideri. Când va căpăta caracter obligatoriu și care sunt primii pași pe care companiile din România ar trebui să-i aibă în vedere?
Adina Teleuca: European Accessibility Act este o directivă europeană care stabilește cerințe minime de accesibilitate la nivelul UE pentru o serie de produse și servicii, inclusiv pentru cele digitale (website-uri, aplicații mobile, terminale de plată etc). Aceste reguli au scopul de a asigura și îmbunătăți accesul la produse și servicii pentru milioane de europeni cu dizabilități, diverse deficiențe și vârstnici. Directiva va produce efecte începând cu 28 iunie 2025 în toate statele membre, iar companiile cu peste 10 angajați vor fi obligate să respecte aceste prevederi.
Companiile mai au, așadar, un an la dispoziție pentru a se asigura că produsele și serviciile lor digitale sunt accesibile. Ce pot face de acum este să se informeze cu privire la viitoare obligații și rolul accesibilității digitale. Apoi pot continua cu o evaluare inițială (sau un audit inițial) al site-urilor / aplicațiilor mobile, urmând să obțină un diagnostic care le va permite să determine nivelul actual de accesibilitate și elementele care necesită îmbunătățiri pentru a fi conforme din punct de vedere al accesibilității digitale. Deși poate părea un proces complex, cu ajutorul unui partener cu expertiză în accesibilitate digitală, acesta nu este deloc complicat și poate reprezenta un moment de revelație pentru a înțelege modul în care produsele și serviciile lor sunt utilizate de un segment de piață pe care, probabil, nu l-au avut în vedere până acum – de exemplu, persoanele cu dizabilități.
Încă nu se știe concret cum va fi adoptat European Accessibility Act în România, însă e un cadru care evoluează constant. Spre exemplu, în Franța sunt amenzi care se actualizează anual. Momentan, în România, avem pentru situația prezentă, conform legii 232 din 2022 amenzi cuprinse între 6.000 și 12.000 lei pentru organizațiile publice care au obligația în prezent. Referitor la industrie, EAA se aplică produselor specifice (terminale de plată, websites etc.) indiferent de domeniu. Unele, evident, vor fi mai mult vizate: banking sau e-commerce fac parte dintre aceste categorii.
Conform cifrelor furnizate de Comisia Europeană, doar jumătate din persoanele cu dizabilități sunt angajate, față de 3 din 4 în cazul persoanelor fără dizabilități. Ce impact crezi că ar putea avea accesibilitatea digitală aici? Cum i-ar sprijini?
Adina Teleuca: Accesibilitatea digitală joacă un rol major în viața profesională a persoanelor cu dizabilități, având în vedere că multe joburi din piață presupun cel puțin un nivel minim de interacțiune cu mediul online și diferite tehnologii. Aceasta include aplicarea pentru un post, procesul de recrutare, comunicarea cu angajatorul, desfășurarea muncii online, formarea profesională care are loc adesea și online, și interacțiunea cu colegii. Modul în care lucram s-a transformat, migrația către mediul online accelerând în special în perioada pandemiei, iar pentru multe organizații munca remote sau în format hibrid a continuat până în prezent. Acest lucru presupune organizarea de întâlniri online și interacțiuni zilnice cu produse și servicii digitale care, dacă nu sunt accesibile, pot îngreuna sau chiar face imposibilă, în anumite situații, desfășurarea activității pentru persoanele cu dizabilități sau accesul lor la anumite locuri de muncă.
Ce poate face un angajator? Primul pas este să se asigure că anunțurile lor de angajare și implicit procesul de recrutare sunt accesibile. Apoi, trebuie să se asigure că programele utilizate sunt compatibile și pentru persoanele cu dizabilități. Ca angajator, nu te poți aștepta ca o persoană care folosește tehnologie asistivă să poată utiliza eficient o aplicație care nu este accesibilă. Din păcate, de multe ori, angajatorii aleg să evite aceste adaptări, în detrimentul candidaților. Putem vorbi aici de forme de discriminare? Este un subiect sensibil, însă consider că este necesar să aducem în discuție aceste situații care au un impact negativ atât asupra vieții acestor candidați, cât și asupra organizațiilor care pot pierde valoarea adăugată pe care aceștia o pot aduce.
Deși aceste probleme nu au fost suficient discutate în spațiul public, cred că printr-o abordare constructivă se pot schimba lucrurile în bine. Este de înțeles că multe organizații se simt copleșite de noile reglementări și, în măsura în care sancțiunile nu reprezintă încă o amenințare reală, aleg să prioritizeze alte acțiuni. Totuși, le recomand de fiecare dată clienților cu care discut să înceapă cu pași mici: nu trebuie să devină accesibili peste noapte, deoarece acesta nu este un proces rapid și nu se poate ajunge subit la o accesibilitate 100%, deși acesta ar trebui să fie obiectivul final. Putem începe cu o serie de îmbunătățiri, cum ar fi un audit preliminar, accesibilizarea documentelor, integrarea unor instrumente (widget-uri) pe site care permit o navigare personalizată utilizatorilor, lucrând la un plan de acțiuni care să asigure un proces de accesibilizare progresiv, mai ușor de implementat și de monitorizat.
În România, statistica de mai sus arată chiar mai rău, conform ANPD, in punct de vedere al statutului de salariat, din 416.747 persoane adulte încadrate în grad de handicap cu vârsta între 16-66 ani, doar 47.466 persoane au statut de salariat, adică 11,39%. Ce măsuri date de Statul Român ar trebui cunoscute de companii în legătură cu această categorie de persoane?
Adina Teleuca: Așa este, România întâmpină dificultăți în integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități, dar există și inițiative care ne demonstrează că progresul este posibil, în special în mediul privat.
Un exemplu bun în piața locală este cel al companiei Kaufland, care depune eforturi semnificative pentru a crește numărul de angajați cu dizabilități prin intermediul programului ACCES. Am ales să menționez acest exemplu pentru că reprezintă o practică bună în piață și pentru că am avut ocazia să fiu unul dintre inițiatorii acestui program acum 5 ani, când lucram încă în cadrul organizației. Prin urmare, există exemple convingătoare care ne arată că integrarea este posibilă.
Cu toate astea, este necesar ca tot mai multe organizații din România să-și asume îndeplinirea procentului de 4% din totalul angajaților, alocat pentru angajarea persoanelor cu dizabilități. Conform legislației naționale, toate companiile cu mai mult de 50 de angajați sunt obligate să aibă în structura lor un procent minim de 4% angajați cu dizabilități. Angajatorii care nu îndeplinesc această condiție sunt obligați să plătească lunar statului un salariu minim brut pentru fiecare persoană cu dizabilități neangajată, cunoscută și ca taxa fondului de handicap.
În ce cazuri companiile sunt scutite de plata integrală sau parțială a taxei fondului de handicap?
Adina Teleuca: Scutirea integrală se aplică doar în cazul angajării unui număr de persoane cu dizabilități care să atingă procentul de minim 4% din numărul total de angajați. Alternativ, angajatorii pot plăti către stat doar 50% din suma totală datorată, iar restul de 50% să-l utilizeze pentru achiziționarea de produse sau servicii de la Unități Protejate Autorizate (UPA). Practic, dispun de un buget pentru produse și servicii pe care, de multe ori, nu îl folosesc, ceea ce reprezintă o oportunitate de business nevalorificată.
Din păcate, banii care ajung la stat nu sunt alocați proiectelor care vizează persoanele cu dizabilități. De aceea, cea mai bună măsură pentru a avea un impact social pozitiv direct este fie să angajeze persoane cu dizabilități, fie să colaboreze cu unități protejate din România.
Ce condiții ar trebui să îndeplinească o firmă pentru a deveni o unitate protejată și care sunt facilitățile aferente ei?
Adina Teleuca: Pentru ca o firmă să obțină statutul de Unitate Protejată Autorizată, aceasta trebuie să obțină o autorizație specifică. Una dintre condițiile principale este ca firma să aibă în structura sa minim trei persoane cu dizabilități, care să reprezinte cel puțin 30% din numărul total al angajaților și să cumuleze minim 50% din norma totală a angajaților. Unitățile protejate autorizate beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit și, așa cum am menționat anterior, pot accesa bugetele companiilor din fondurile taxei de handicap.
Care sunt beneficiile pe care le aduce accesibilitatea digitală nu doar pentru persoanele cu dizabilități, ci și pentru societate în ansamblu?
Adina Teleuca: În primul rând, trebuie să știm că accesibilitatea digitală este esențială pentru persoanele cu dizabilități, care pot întâmpina situații în care nu pot accesa deloc serviciile online: nu pot face cumpărături online, nu își pot plăti taxele și impozitele către stat online, nu se pot înscrie în sistemul de educație sau urma cursuri online, nu pot folosi sistemele bancare sau nu pot aplica la anumite locuri de muncă, iar exemplele pot continua.
Este important de menționat că de pe urma accesibilității digitale beneficiază o categorie mult mai extinsă de persoane: vârstnici, persoane cu diverse deficiențe care nu sunt clasificate ca dizabilități, cum ar fi deficiențele de vedere sau locomotorii, ADHD, dislexia sau cei cu o dizabilitate temporară sau situațională. În final, fiecare utilizator din mediul online, cu sau fără dizabilitate, beneficiază, pentru că accesibilitatea asigură o experiență de navigare îmbunătățită în diverse condiții, cum ar fi o conexiune slabă la internet, care poate îngreuna accesul la conținut dacă site-ul respectiv nu este optimizat din punct de vedere al accesibilității web.
Cu totii câștigăm de pe urma accesibilității digitale: companiile permit accesul la produsele și serviciile lor digitale pentru o audiență mai mare, clienții pot accesa mai ușor aceste produse și servicii online, iar beneficiile sunt reciproce. În plus, aceasta îmbunătățește interacțiunea dintre instituțiile publice și cetățeni, adaptând-o la standardele erei digitale actuale. În contextul actual al avansurilor tehnologice, nu putem vorbi despre digitalizare fără să ținem cont de accesibilitatea digitală și fără să asigurăm acces egal pentru toți cetățenii la informațiile de interes public.
Așadar, pot spune că accesibilitatea digitală are un impact mai mare atât în business, cât și în viețile oamenilor decât poate ne imaginăm și face mediul online un spațiu incluziv, așa cum ne dorim să fie și societatea în care trăim.
Care sunt cele mai recente inovații sau tendințe în domeniul accesibilității digitale și cum i-ar putea ajuta acestea și pe oamenii de HR?
Adina Teleuca: La fel ca întregul domeniu tehnologic, accesibilitatea digitală va beneficia de inovațiile aduse de inteligența artificială. Deja observăm soluții din zona tehnologiilor asistive care facilitează viața persoanelor cu dizabilități, precum recunoașterea automată a vorbirii (automatic speech recognition), care transcrie în timp real conținutul audio pentru persoanele cu deficiențe de auz. Un alt exemplu sunt widgeturile de accesibilitate, cum este și widgetul Accessi+, pe care îl numim un asistent inteligent. Acesta permite personalizarea experienței de navigare pe diferite site-uri în funcție de nevoile specifice ale utilizatorului și chiar anumite tipuri de deficiențe sau dizabilități. Un astfel de instrument include funcționalități multiple: cititor de ecran, ajustarea contrastului, dezactivarea animațiilor, astfel încât, de exemplu, pe un site de cariere sau în platformele interne, candidații și angajații să poată avea acces la conținut conform nevoilor lor.
Pe măsură ce nivelul de digitalizare crește, accesibilitatea digitală devine tot mai importantă pentru a putea asigura o experiență bună în mediul online, iar tehnologia ține pasul cu această evoluție. Există suficiente soluții disponibile la nivel internațional și chiar local, important este ca oamenii să fie conștienți de existența lor și ca organizațiile să fie deschise să le adopte.
Cum crezi că ar trebui să fie abordată accesibilitatea digitală în procesul de recrutare și angajare a persoanelor cu dizabilități?
Adina Teleuca: Ca parte integrantă a procesului și totodată a strategiei de Diversitate și Incluziune. Obișnuiesc să dau acest exemplu de fiecare dată când vorbesc despre accesibilitatea digitală: la fel cum în spațiile fizice o organizație trebuie să asigure accesul în clădirile pe care le deține persoanelor cu dizabilități, în exact același mod trebuie să permită accesul utilizatorilor – fie că sunt candidați, angajați sau clienți – în spațiul lor digital, care poate fi un website, o aplicație mobilă, un intranet sau diferite platforme digitale. În special pentru companiile care doresc să angajeze persoane cu dizabilități, este important să se asigure că pot acomoda aceste persoane: de la a le permite să aplice la anunțurile de recrutare, până la desfășurarea activității în mediul digital.
Ce sfaturi ai pentru alte companii sau organizații care doresc să îmbunătățească accesibilitatea digitală a produselor și serviciilor lor?
Adina Teleuca: Recomandarea mea este să înceapă prin a înțelege care este rolul accesibilității digitale, ce beneficii le poate aduce, ce riscuri pot să apară în lipsa ei, precum și câteva principii de bază: cine sunt stakeholderii implicați, departamentele responsabile, obligațiile legale existente și resursele necesare. Răspunsurile la aceste întrebări le pot găsi parțial online sau, mai detaliat, în cadrul unui training dedicat.
De asemenea, este esențial să demareze un proces de evaluare pentru a avea vizibilitate asupra stadiului actual al produselor lor digitale. Pot începe cu acele produse sau servicii care joacă un rol important în atingerea obiectivelor lor, cum ar fi anumite documente electronice sau dezvoltarea unui produs nou, având în vedere accesibilitatea digitală încă din etapa de dezvoltare, pentru a evita necesitatea unor remedieri ulterioare. De exemplu, în domeniul bancar sau HORECA, dacă site-ul sau aplicația mobilă dezvoltate nu sunt accesibile, riscul principal este excluderea unui segment semnificativ din populație. Acest lucru ar putea avea un impact negativ major asupra afacerii.
Ți-a plăcut interviul despre European Accessibility Act? Citește și:
Ce beneficii ai în business dacă susții angajarea persoanelor cu dizabilități
Cum te împrietenești cu automatizarea în HR
Fișa postului: tot ce trebuie să știi
