exprimare libera
PRIMEȘTE CELE MAI NOI ARTICOLE DIRECT ÎN INBOX👇
Leadership

Exprimare liberă în echipă: cum să cultivi o astfel de cultură

Sfaturi pentru o comunicare eficientă 

Siguranța psihologică este credința oamenilor că nu vor fi pedepsiți sau umiliți pentru o exprimare libera a ideilor, nelămuririlor, îngrijorărilor sau greșelilor, potrivit profesorului de management și leadership, Amy Edmondson.

De ce e important ca în compania în care lucrezi oamenii să se exprime liber? Ei bine, studiile spun că organizațiile care oferă angajaților o siguranță psihologică ridicată sunt cele care dau dovadă de performanță, creativitate și inovație. 

Atunci când există pericolul de a fi judecați, supuși la critică sau că mesajul lor poate fi interpretat greșit, mulți dintre angajați preferă să nu-și comunice ideile, iar acest comportament de evitare a riscului este perfect uman și rațional.

Din punct de vedere evoluționist, dintotdeauna a fost mai bine să evităm riscurile, altfel consecințele puteau fi grave. Amigdala, centrul emoțional al creierului, detectează cu mare ușurință și rapiditate riscul și provoacă reacții care ne determină să fugim, să luptăm sau ne blocăm. 

Astfel că, într-un mediu de lucru în care critica apare des, inițiativele sunt refuzate, iar oamenii nu simt că au o siguranță psihologică, o astfel de reacție va apărea mai des decât ne putem imagina. Aceasta reacție însă nu lasă loc pentru creativitate și inovație, ci mai degrabă le inhibă. 

 

Exprimare libera: cum o promovezi în echipă?

Încurajează inițiativele membrilor echipei 

Atunci când opiniile sunt discutate cu interes, iar feedback-ul este unul constructiv, angajații nu vor percepe un pericol sau un risc major în acel mediu. Un astfel de comportament pornește deseori de la manager sau un lider și inspiră întreaga echipă. Atunci când liderul își recunoaște greșelile, cere feedback și este deschis la tot ce este nou, nici angajaților nu le mai este frică de o exprimare libera a ideilor.

 

Practică ascultarea activă

Ascultarea activă este un termen foarte des folosit, dar rareori pus în aplicare. Comportamental, ascultarea activă înseamnă: lipsa de întreruperi, întrebările de clarificare, lipsa criticii, contactul vizual și empatie

Așadar, ascultarea activă nu presupune să fim complet tăcuți în conversație. Ci mai degrabă, să participăm activ, dar fără să schimbăm subiectul, să fim preocupați de o altă activitatea în acel moment sau să facem referire la propria persoană.

PRIMEȘTE CELE MAI NOI ARTICOLE DIRECT ÎN INBOX👇

 

Descoperă umanitatea din spatele anumitor comportamente

Deseori, când îi ascultăm pe alți oameni, ni se întâmplă să ne gândim: „Eu aș fi procedat diferit”, „Pe mine nu mă afectează”, „Nu înțeleg de ce este asta o problemă”, iar apoi să comunicăm aceste gânduri, cu o lipsă neintenționată de empatie. Ei bine, sigur că puteam aborda situația expusă de colegul nostru într-un mod diferit, pentru că fiecare are o viziune și o personalitate diferită.

Pandemia venită în luna martie anul trecut este un exemplu bun de situație care ne afectează pe fiecare în mod diferit. Unele persoane sunt mai anxioase, altele mai puțin, unii îmbrățișează ideea de a lucra de acasă, alții însă sunt deprimați din cauza faptului că nu pot socializa cu colegii. 

Așadar, libera exprimare va ajuta oamenii din echipa ta să vadă cu alți ochi schimbarea și să se simtă în siguranță când vin cu idei noi. Dacă ești liderul unei echipei, încearcă să privești ideile oamenilor cu mai multă compasiune sau curiozitate. Doar așa vei putea menține o echipă motivată și productivă la job. 

 

Ți-a plăcut articolul? Citește și: 

HR Start: cum arată drumul către antreprenoriat?

Când ești, în sfârșit, manager, dar e prima oară

Storytelling în anunțul de angajare

Categorii:
Leadership

Contributor // Este Instructional Design Specialist și Trainer în echipa Azimut. Se ocupă cu designul și crearea de content pentru proiecte de training și cursuri e-learning cu bază psihologică. De asemenea, Ana este psihoterapeut și lucrează cu clienți pe diferite problematici de viață, psihologia fiind cea mai mare pasiune a ei.

Leave a Reply

*

*