programul de lucru de 8 ore
Administrativ

Mai funcționează programul de lucru de 8 ore?

Flexibilitatea este un pas necesar

Agenda zilnică e mai bogată ca-n trecut, însă și dorința pentru programul de lucru care să asigure un echilibru între viața profesională și cea personală e mai mare ca oricând. Cum împaci aceste două probleme e o întrebare de 1.000 de puncte, iar răspunsul ar putea transforma compania ta în unul dintre cei mai dezirabili angajatori. Ne-am gândit să întoarcem situația pe toate părțile, venind totodată și cu input-uri prețioase de la un specialist în HR și de la un altul ce susține periodic ateliere de managementul timpului pentru a ajunge la niște concluzii.

 

Pentru primul meu job, în perioada studenției, vânam în special anunțurile part-time, anunțuri care în perioada aceea erau extrem de rare. După căutări seculare (sic!), am dat peste unicornul joburilor. Era un post pentru o companie cu nume mare, care nu presupunea nici sarcini repetitive, nici un job în departamentul de vânzări, pentru care conchisesem, în cadrul unui internship, că n-am nicio înclinație. Salariul era și el ok, beneficiile, atractive pentru vremea respectivă. Singurul lui minus: adresa sediului.

Ca să ajung la interviu, am făcut în jur de 45 de minute cu un autobuz, după care încă 15 minute cu un altul, mai exact autobuzul companiei care sosea la intervale destul de mari de timp. Mi-a luat vreo oră și jumătate în total, cu tot cu timpii de așteptare, iar eu ar fi trebuit să fac acest drum zi de zi, dus-întors, și să-mi mai rămână și niște timp pentru cursurile de la facultate și realizarea proiectelor.

Astfel că am fost nevoită să refuz un job care avea toate premisele să mi se potrivească, însă devenea aproape full-time, cu tot cu drumul înspre și dinspre el.

În situația mea de atunci sunt sigură că se află în prezent multe persoane. Dincolo de programul de lucru full-time de 8 ore, mai adaugă 2-3 ore timpului petrecut pentru a ajunge la sediul companiei în care lucrează. Aproape o jumătate de zi este astfel alocată jobului, o mare parte somnului, context în care nu poți să nu te întrebi ce se întâmplă cu timpul personal, de a cărui lipsă se plâng tot mai mulți angajați. Nu cred că trebuie să-ți spun că un angajat care n-are timp să se relaxeze și să aloce timp deprinderii unor noi aptitudini este un angajat care, în timp, va căuta la alt angajator, soluții alternative, mai prietenoase cu timpul lui.

 

Istoria prescurtată a zilei de lucru de 8 ore

De la scurta mea poveste te invit să ne mutăm împreună atenția către o scurtă istorie a acestui program de lucru de 8 ore.

La începutul lui 1800, oamenii obișnuiau să lucreze aproape 100 de ore pe săptămână: între 10 și 16 ore pe parcursul unei zile de lucru. 100 de ani mai târziu, în 1900, mai multe industrii au adoptat ziua de muncă de 8 ore, dar cei mai mulți oameni continuau să lucreze 6 zile pe săptămână. Abia în 1914, Henry Ford a eliminat o zi de lucru din orarul angajaților săi, iar înlăturarea ei a condus la apariția faimoasei săptămâni de lucru de 40 de ore.

Partea cea mai interesantă a poveștii a e că Ford a descoperit cu această ocazie că muncitorii săi erau mai productivi lucrând 40 de ore pe săptămână decât atunci când aveau programul de 48 de ore pe săptămână. Iar succesul său a inspirat companiile producătoare din toate statele să adopte săptămâna de lucru de 40 de ore.

 

Mai mult într-un timp mai scurt

Întrebarea naturală care se ridică acum, la peste 100 de ani de la reducerea programului de lucru la 8 ore, e: mai este posibilă o nouă comprimare a acestuia care să genereze, totodată, o creștere a productivității? Și dacă da, ce putem face pentru a ne asigura că nu folosim acest nou timp câștigat tot pentru a bifa task-uri de la job?

Milos Rakic, Talent Acquisition Lead CEE, Microsoft, speaker în cadrul primei ediții a festivalului LEAP, ne-a dezvăluit câteva dintre trucurile sale care-l ajută să profite cât mai bine de timpul alocat jobului. „Suntem constant bombardați cu informații în toate formatele, iar atenția noastră este încontinuu distrasă de diverse (e-mailuri, SMS-uri, apeluri, postări pe social media, colegi, prieteni…). Eu încerc să lucrez în calupuri, pentru a mă asigura că în fiecare zi/săptămână am un mix bun de sarcini diferite (apeluri cu cei din echipa mea, strategii de lucru, timp pentru învățare…). În multe cazuri trebuie să prioritizez și mă folosesc de o întrebare simplă pentru a mă decide: Cât de importantă și urgentă este această sarcină pentru mine?”, e de părere Milos. „Munca de creație este, de obicei, importantă, dar nu urgentă – totuși ea te ajută să-ți recâștigi energia după ce o finalizezi. Asigură-ți timpi de rezervă în fiecare zi pentru a face față sarcinilor imprevizibile. Pe mine strategia asta mă ajută să scad nivelul stresului”, continuă acesta.

În medie, un angajat full-time din UE lucrează 40,2 ore pe săptămână. Bărbații au o săptămână de lucru mai lungă decât femeile, muncind, în medie, 40,8 ore față de 39,3 ore, cât muncesc femeile. Studiu Eurostat 2018

Programul de lucru de 6 ore, supus unui experiment

În 2015, guvernul suedez au încercat să vadă ce se întâmplă dacă oamenii vor munci doar 6 ore pe zi, dar vor fi plătiți în continuare ca pentru 8. Aceștia erau curioși ce impact va avea reducerea programului, dar nu și a salariului asupra performanței lor la muncă.

Experimentul a fost derulat la azilul Svartedalens din Göteborg, Suedia. Cei care au realizat studiul au comparat datele rezultate cu cele de la o instituție similară și au descoperit că asistentele care au lucrat 6 ore pe zi erau cu 64% mai productive decât cele cu un programul de lucru tradițional. De asemenea, au oferit pacienților servicii de o calitate superioară. Experimentul, care fusese gândit de la bun început pe o perioadă determinată, a fost totuși oprit deoarece costa prea mult.

Cea mai lungă săptămână de lucru este în Marea Britanie, media fiind de 42,3 ore, și cea mai scurtă, în Danemarca, de 37,8 ore. Studiu Eurostat 2018

Alte experimente ce implică programul de lucru prescurtat

Iar dacă e să vorbim despre pionieri, care au mers chiar mai departe, renunțând nu la una, ci la două zile de lucru, te invităm să descoperi alt exemplu de la britanici. În primele două luni din 1974, oficialii guvernamentali ai Regatului Unit au limitat săptămâna de lucru la 3 zile, în încercarea de a economisi energie. Deși oamenii nu lucrau 2 zile pe săptămână, productivitatea a scăzut doar cu 6%.

Mai recent, în perioada 2000-2008, guvernul francez a limitat numărul de ore de lucru la 35 pentru toate companiile cu peste 20 de angajați. Într-un sondaj efectuat asupra celor care s-au bucurat de acest program, mai mult de jumătate au declarat că sunt mai fericiți în această formulă și mai predispuși să realizeze un bun echilibru între muncă și viață personală. În rândul celor din conducerea companiilor măsura nu s-a bucurat însă de același succes deoarece costurile aferente recrutării, trainingului și închirierii spațiilor de lucru au rămas nemodificate, în loc să scadă.

Poate te gândești în acest moment: „Ok, dar acestea sunt niște cazuri punctuale – cum ar putea fi ele transpuse în compania mea?” Adevărul este că nu există niciun motiv să crezi că aceste rezultate nu ar putea fi replicate și în mediul business. Și, în plus, o îmbunătățire a productivității poate conduce și la sporirea creativității. Iar acest aspect te va încânta și el, negreșit.

 

În căutarea productivității pierdute

Din poziția de profesionist în domeniul resurselor umane, te afli în postura perfectă de a milita pentru schimbarea clasicului program full-time. Ai la un click distanță nenumărate statistici despre productivitate, cifre și engagement ce pot fi utilizate pentru a încuraja liderii să experimenteze cu programe alternative de lucru.

Deși probabil nu vei vrea să soliciți din prima o săptămână de lucru de 32 de ore, există câteva soluții rezonabile pe care le poți propune și care-ți vor permite să măsori impactul schimbărilor în timp. Taie pentru început 2-3 ore din săptămâna de lucru, testând mai întâi varianta cu vinerea mai scurtă. Permite-le oamenilor să plece mai devreme și analizează schimbările în productivitate.

Lasă oamenii să decidă când lucrează. Unii oameni sunt cei mai productivi dimineața. Alții sunt mai productivi seara. Ia în considerare posibilitatea de a permite oamenilor să își stabilească programele și să lucreze când sunt mai energici. Puteți stabili, de comun acord, doar câteva ore, la mijlocul zilei, în care toți să fie disponibili.

Deși este posibil ca unii angajați să nu fie atrași de aceste variante sau să nu poți face acest lucru cu toate departamentele, măcar vei avea, pentru început, niște date de la care să-ți pornești analiza.

 

Tragem linie și…

… ajungem la concluzia că flexibilitatea este un prim pas necesar în vederea atingerii obiectivului final: un program de lucru redus, care să nu afecteze totodată activitatea companiei. Se începe cu pași mărunți cum sunt cei propuși mai sus. O astfel de schimbare nu se poate face peste noapte și nici fără o pregătire prealabilă. Însă companiile care vor reuși să implementeze cu succes o astfel de soluție vor câștiga negreșit inimile angajaților, dar și pe cele ale celor mai doriți candidați. Mai ales că, apropo de flexibilitate, recent am văzut cu toții că funcționează foarte bine munca remote, de care ne-am ferit degeaba atâta timp.

 

Ți-a plăcut acest articol despre programul de lucru? Citește și:

Timp de lucru vs. Timp de odihnă: ce faci când lucrezi full-time

Brand Build pas cu pas

Categorii:
AdministrativCoronavirus

Managing Editor // Cu un background economic, a dat în primul an de job de gustul jurnalismului și, de atunci până în prezent, încearcă să combine latura practică, realistă, insuflată de facultate, cu cea magico-escapistă a scrisului. La We Are HR și eJobs este atât ochiul critic, analitic, cât și creator de content.

Leave a Reply

*

*