big 4
Interviu

Cum e să fii cel mai tânăr lider al unei companii din Big 4?

De vorbă cu Ramona Jurubiță, Country Manager la KPMG

Ramona Jurubiță, a preluat funcția de Country Managing Partner în cadrul KPMG România în 2018, fiind denumită cel mai tânăr lider al unei filiale locale a unui Big 4. Gestionează sute de oameni, dar este și unul dintre cei mai experimentați consultanți fiscali din țară, cu o experiență de 20 de ani în domeniu. Ramona este membră a ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), a Camerei Consultanților Fiscali din România, CECCAR și a Asociației Naționale a Evaluatorilor din România (ANEVAR) și a urmat o serie de programe profesionale, oferite de organizații prestigioase precum London Business School şi Harvard Business School. Noi am decis să aflăm cum și-a însușit acest rol, ce model de leadership și-a ales, dar și ce-i place să facă în timpul liber, când nu e Country Manager. 

 

Descoperă cum e să fii lider într-un Big 4

big 4

Ramona Jurubiță, Country Managing Partner la KPMG România

Povesteștiți-ne mai multe despre perioada în care ați fost promovată în poziția de Country Managing Partner. Cum v-ați însușit acest rol? 

Cariera mea s-a construit în KPMG: lucrez de două decenii în domeniu, însă un asemenea rol vine întotdeauna cu o identitate de excepție, relativă la responsabilitățile pe care le prescrie. Însă te întrebi dacă două decenii de experiență în domeniu și educația economică, respectiv juridică, reprezintă condiții necesare, dar nu suficiente pentru a face din acest rol un proiect de viață, nu pentru mine, ci pentru compania în care mi-am construit cariera. 

Activitatea mea presupune coordonarea guvernanței și a strategiei firmei, atât în plan local cât și internațional. M-am pregătit pentru acest rol prin anii de studii, dintre care experiențele postuniversitare de la Harvard și London Business School sunt cele mai dragi. Moral, m-am pregătit pentru acest rol înțelegând că instituțiile sunt reprezentate de oameni, că relația dintre angajați și angajatori a fost îndelung mitizată în mediul corporate și că nu poți construi niciun model de leadership operațional și personalizat dacă nu incluzi, ca punct de plecare, o perspectivă de tip work-life balance pentru partenerii tăi. Din punct de vedere al valorilor, te pregătești pentru un asemenea rol înțelegând că niciun leadership funcțional pentru o organizație nu poate face rabat de la valorile fundamentale ale acesteia. Le cunoști, le internalizezi, le înțelegi și admiți că ele sunt cele care fac ca instituțiile să își păstreze identitatea și autonomia, deci să aibă o viață a lor. Nu cred că temerile reprezintă o realitate funcțională: există îngrijorări, desigur, care țin de dinamica mediului de afaceri și a relației dintre instituțiile statului și mediul de afaceri, însă ce știu cu certitudine e faptul că asemenea preocupări sunt o probă a angajamentului și devotamenului. Îți pasă atunci când poți pierde ceva: performanță, eficiență, sustenabilitate. Poate aceste lucruri umanizează perspectiva asupra leadershipului ca un model de guvernare cu exigențele sale. 

 

Care este modelul pe care îl adoptați în leadership?

Modelul KPMG, firește. Intergitatea, excelența, curajul și lucrul împreună sunt valorile care au crescut aceasta firmă și au ajutat liderii, la rândul lor, să crească talente. 

 

Cu ce avantaje și dezavantaje vine un astfel de rol?

Avantajele pleacă din faptul că atunci când îndeplinești un rol executiv, ai șansa reală de a produce schimbări. Însă un asemenea rol depinde de o piață de idei care își asumă evoluția într-un orizont de incertitudine economică și, din nefericire, de multe ori, imprevizibilitate legislativă. Provocarea este aceea de a face față acestor doi versanți ai instabilității în lumea afacerilor prin dezvoltarea unor mecanisme de agilitate organizațională, folosind din plin tehnologia pentru implementarea lor și facilitarea comunicării. 

 

Care a fost cea mai importantă lecție învățată de când coordonați echipa KPMG România? 

În fiecare zi survine o nouă provocare. Am învățat însă că în ani tot mai bulversanți și vulnerabili în plan economic și fiscal, activitatea noastră profesională a continuat să fie performantă la standarde de excelență, pentru că avem un pol de expertiză foarte solid și o comunitate de profesioniști care răspunde pentru aceasta: numele acestei alăturări fericite este, de fapt, KPMG. 

 

Care a fost cea mai mare provocare cu care v-ați confruntat de-a lungul carierei?

Provocarea înseamnă, totodată, onoare. Din 2019 am devenit președintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC) pentru un mandat de un an. O onoare, pentru că am șansa de a dispune de acest capital de responsabilitate prilejuit de rolul meu, în același timp o responsabilitate, pentru că nu este deloc simplu să aliniezi România la standard de convergență economică cu economiile Europei Occidentale. Rolul acesta a venit într-un timp în care Guvernul trebuie să facă eforturi substanțiale pentru a regenera încrederea sectorului privat în autorități, continuând să caute modalități pentru a genera servicii publice de înaltă calitate. 

 

Cum definiți leadership-ul?

Un model de coordonare eficientă și promovare a direcțiilor de acțiune, implementare a planurilor de acțiune și motivare a oamenilor în îndeplinirea obiectivelor aferente rolurilor lor urmând criterii de performanță. Cred într-un leadership democratic, orientat către relații, mai curând decât către sarcini, cred în carismă, influență socială și buna pregătire intelectuală a unui lider, cred că niciun lider nu-și poate îndeplini rolul dacă nu trăiește, în fiecare zi, ca oricare dintre oamenii cu care lucrează. Exercițiul acesta de imaginație și empatie e ceea ce ține viu un model de leadership. 

 

Care credeți că sunt cele trei ingrediente importante care stau la baza rețetei succesului în leadership?

Cred că promovarea educației și a standardelor înalte în recrutarea talentelor și stimularea lor profesională reprezintă o componentă importantă a oricărui model de leadership performant. Apoi, orice model de leadership trebuie să expună o structură deontologică, morală, în care criteriile de etică și integritate determină relațiile dintre angajați și comunicarea cu parteneri, clienți și societate. Nu în ultimul rând, cred în puterea cooperării, a dialogului și a consensului, fără ca una dintre aceste componente să însemne, într-un calcul rațional, compromis. 

 

PRIMEȘTE CELE MAI NOI ARTICOLE DIRECT ÎN INBOX👇

Care credeți că e cea mai mare provocare cu care se confruntă liderii din mediul de afaceri din România?

Nu există o lume posibilă în care crizele economice și relația dintre guvern și mediul public, respectiv privat, de afaceri, să nu afecteze leadershipul adoptat de fiecare specialist în aria sa de afaceri. Fără flexibilitate și adaptabilitate la toate aceste episoade de inconsecvență publică, manifestată fiscal, oamenii de afaceri nu pot construi strategii creative și sustenabile de menținere a unui model de leadership consecvent și coerent, în acord cu nevoile și viziunile lor cu privire la propriul obiect de activitate și la contribuția resurselor umane la îndeplinirea obiectivelor propuse. 

 

Ce cărți le-ați recomanda femeilor care vor să se dezvolte pe zona de management?

Managementul este o paradigmă a unei bune guvernări: așa ceva se învață din experiența nemijlocită și diversă cu care mediul de afaceri te confruntă, din viață. Eu nu cred că poți conduce din cărți sau după cărți, dar în același timp cred că a fi la curent cu noi idei, teorii, curente este obligatoriu pentru a putea gestiona decizii într-un mod corespunzător. În situații concrete, de tensiune, de alegere, de calcul și decizie rațională, nimeni nu conduce cu manualul pe masă. Aici este oportunitatea de a vedea în ce măsură multe dintre rețetele pentru un „management de succes” din cărți se susțin.  

 

Care este cea mai mare provocare pe care o poartă un lider feminim?

Nu cred că în timpurile noastre diferența de gen – care este, în fond, o construcție culturală – mai afectează performanțele sau capacitatea de a răspunde provocărilor. Înțeleg întrebarea, vă răspund la ea printr-o pastilă de moralitate: Carol Gilligan, în „Etica grijii”, pleca de la asumpția că femeile sunt guvernatori concilianți, tocmai pentru că înțeleg, prin construcția genului, rolul empatiei, al afectelor și al grijii în promovarea unui anumit model de leadership. 

Un lider feminin sau un lider masculin pot scrie istorie la fel de bine: contează felul în care alegi să joci rolul, să îl pui în scenă, să îl trăiești și să faci din rezultatele lui ecouri spectaculare, nu spectaculoase.

 

În ce măsură este, în 2020, ușor de păstrat un echilibru între viața personală și profesională?

Viața noastră continuă să fie aceeași, date fiind constantele fericite ale existenței noastre: familia, jocul de roluri din cadrul familiei, prietenii, provocările din agenda profesională și pasiunile în care ne refugiem ori de câte ori timpul liber își spune cuvântul. Cred că echilibrul între viața personală și cea profesională e un exercițiu de autoguvernare pentru fiecare dintre noi. Nu sunt dimensiuni diferite, izolate, ale unei biografii care poate fi compromisă fie de prea mult efort profesional, fie de prea multă adeziune familială. În spatele imaginii oricărui om de succes e, de fapt, un om normal, și nimeni nu ar trebui să sacrifice ceea ce iubește. Asta înseamnă normalitatea și astfel se crește echilibrul.  

 

Știm că vă place tenisul și că îl practicați în timpul liber. Ce lecții din tenis ați aplica în leadership?

Tenisul e un sport solicitant, psihicul este cel care contează cel mai mult într-un astfel de efort care are, fără îndoială, și dimensiunile lui de bună dispoziție. Forehand-ul, lovitura de dreapta, e o mișcare de grație: trebuie să știi cât să aștepți și când să lovești cu putere cu racheta pe care, la începutul execuției acestei lovituri, o retragi. Cu cât execuți mai bine mișcarea, cu atât scad șansele trimiterii mingii în locul nedorit. Toți ne dorim ca ideile noastre și munca noastră să ajungă la celălalt în cel mai bun moment și cu cea mai mare putere. 

 

Ce ați transmite celor care sunt la început de drum în acest domeniu?

Curaj și autenticitate. Numai acestea două vă vor determina să îi ascultați pe toți cei care vă însoțesc în activitatea profesională iar acolo unde asculți, nu e loc de greșeală.

Big 4

Ramona Jurubiță va fi prezentă în cadrul conferinței The Woman, unde vor fi scoase la iveală provocările și succesul unui lider feminin. Evenimentul va avea loc pe 19 martie și va îmbina motivația cu networking-ul, educația cu entertainment-ul. Anual, evenimentul reunește în comunitatea sa cele mai influente femei din antreprenoriat, leadership, educație, televiziune, sport sau management. Descoperă mai multe despre The Woman aici!

 

Ți-a plăcut articolul? Citește și:

Cum introducem gamificarea în procesul de învățare?

Cum îți motivezi angajații prin job

Ne implicăm sau nu în învățământ?

Categorii:
Interviu

Proiectul We Are HR, lansat în 2017, își propune să vină în întâmpinarea managerilor și specialiștilor în resurse umane cu cele mai noi tendințe din domeniu și cu o perspectivă diferită asupra proceselor de recrutare, retenție și motivare a talentelor. Atât site-ul cât și revistă omonimă oferă informații esențiale și statistici relevante despre industrie și pun în discuție tehnicile actuale de recrutare, precum și instrumentele și tehnologiile folosite în acest proces și modul în care acestea influențează viitorul unei noi generații de candidați și angajați.

Leave a Reply

*

*