invatamant
Analiză

Ne implicăm sau nu în învățământ?

Ce beneficii poți obține

Una dintre marile provocări ale departamentului de HR în etapa de recrutare de personal este legată de proaspeții absolvenți care ies din sistemul de invatamant. Lipsa de experiență sau de obiective profesionale pe termen lung, neîncrederea în propriile forțe sau faptul că nu știu cu adevărat ce își doresc de la un loc de muncă sunt principalele provocări care îi afectează atât pe angajatori, cât și pe potențialii angajați.

Subiectul despre neajunsurile sistemului de invatamant din România este unul îndelung dezbătut. Toată lumea pare a fi de acord cu faptul că mulți studenți cu rezultate foarte bune la învățătură nu fac față la fel de bine sarcinilor unui loc nou de muncă, ceea ce este indiciul perfect că există lacune în pregătirea lor, respectiv in sistemul de invatamant.

Numeroase reportaje cu liceeni care aplică pentru o bursă în străinătate vorbesc despre motivele care îi împing pe cei cu posibilități intelectuale, dar și financiare să se îndrepte către alte țări pentru a se pregăti într-un anumit domeniu.

 

De ce aleg sisteme de invatamant străine?

Cele mai des întâlnite motivări se referă la lipsa caracterului practic al programelor de studiu și a diversității mai scăzute a domeniilor pe care le pot alege, facultățile din afara granițelor părând să aibă ceea ce le lipsește celor din țară. Pentru că însă consider că limba în care se studiază este importantă pentru a nu avea probleme de adaptare la locul de muncă, sper în continuare că există soluții și pentru sistemul de invatamant romanesc.

Prima chestiune se referă la faptul că programa este extrem de încărcată de informații teoretice și lipsește aplicabilitatea în aria practică a domeniului studiat. Cei mai mulți își doresc explicații din realitatea profesională, pe care să le înțeleagă mai ușor și să le poată folosi. Studenții se plâng de cursurile la care trebuie să asimileze multă informație, fără să înțeleagă legătura cu partea practică a domeniului lor de studiu. Una dintre soluții ar fi adaptarea programei în așa fel încât să fie simplificate referințele teoretice, iar cunoștințele furnizate să fie mai succinte. Mai mult, informațiile ar trebui să fie însoțite de exemple din viața profesională de zi cu zi și nu doar cazuri excepționale, întâlnite rar sau deloc în practică.

 

Ce soluții putem aplica pentru a îmbunătăți sistemul de invatamant?

Toate aceste aspecte ar fi mai ușor de gestionat dacă la scrierea programei sau a manualelor după care se pregătesc studenții, ar participa profesioniști practicanți ai domeniilor respective, care pot să ofere informațiile necesare din perspectivă practică. Se spune că practica ne omoară, dar acest lucru se întâmplă tocmai din cauza sistemului în care am fost crescuți și educați, în care am fost obligați să asimilăm multă teorie.

În teorie, lucrurile sunt prezentate așa cum ne așteptăm noi să fie, în linii mari și fără detalii sau fără a lua în calcul factorul uman. Odată intrați în câmpul muncii, lucrurile stau altfel tocmai pentru că cea mai mare parte a joburilor implică interacțiuni cu alți oameni care pot avea de multe ori păreri diferite de ale noastre. Pentru a simplifica lucrurile, studenții ar trebui încurajați în timpul facultății în vederea lucrului în echipă pentru realizarea de proiecte și încurajați să își exprime părerile în fața celorlalți. Astfel vor remarca că nu toată lumea gândește la fel, că suntem diferiți, dar prin comunicare putem ajunge la o negociere care să aducă câștiguri de ambele părți. Susținerea punctului de vedere în fața altora va adăuga un plus de încredere de propriile forțe și îi va antrena pentru ceea ce urmează.

De asemenea, o altă metodă ar fi o mai mare interacțiune a studenților cu mediul profesional, prin vizitarea târgurilor de joburi din domeniu, stagii de practică, întâlniri cu profesioniști. Astfel, ar avea șansa de a discuta cu potențialii lor angajatori, pentru a vedea care sunt cerințele directe din piața muncii. Înțeleg astfel care sunt cerințele angajatorilor și se vor putea concentra pe dezvoltarea acelor competențe care chiar sunt relevante.

Angajatorii sau chiar profesioniștii care lucrează deja, poate foștii studenți ar putea ține prezentări lunare în cadrul unor cursuri prezentate la facultate, în care studenții să primească sfaturi practice despre viața reală. Aceștia ar putea prezenta și oportunitățile de internship pe care companiile lor le oferă în anumite perioade și care ar putea prezenta un interes pentru studenți.

Vitacom ia în serios necesarul de personal calificat și bine pregătit, de aceea, am participat cu prezentări în cadrul facultăților cu profile de interes, unde am arătat studenților ce căutăm pe piața muncii și care sunt așteptările noastre în calitate de angajator.

 

Prea multă informație?

Toți absolvenții se plâng de multitudinea de informații pe care au fost nevoiți să o învețe și pe care nu o aplică niciodată, astfel că în cadrul acestor prezentări studenții ar putea afla pe ce să pună accent. De asemenea, comunicăm în mod direct cu cadrele didactice pentru a calibra tipul de informații oferit la cursuri cu cerințele din câmpul muncii.

Ceea ce consider că ar mai ajuta tinerii absolvenți să fie mai pregătiți pentru primul lor job, ar fi ca ultimul an de facultate să fie cel mai practic, și anume facultatea să discute cu câteva companii, pe a căror studii de caz să lucreze studenții. Proiectele să fie reale, cele pe care de fapt lucrează și compania, iar la finalul semestrului studenții să prezinte lucrarea managementului firmelor. Această activitate ar ajuta studenții extrem de mult să guste din mediul profesional real și de asemenea compania se poate îmbogăți cu idei, cercetări. Ar fi o colaborare win-win.

 

Joburile viitorului

Celălalt aspect amintit se referă la o sferă mai redusă a domeniilor de pregătire între care pot alege studenții din România. Școala românească are nevoie să pregătească tineri și în domenii mai actuale, lumea s-a schimbat enorm, domeniile de interes și ele, iar afacerile sunt axate acum pe mediul online. Din acest motiv, oamenii căutați în zilele noastre de departamentele de HR trebuie să aibă alte calități față de cei din generațiile anterioare, în sensul în care trebuie să aibă cunoștințe minime de IT, o capacitate de învățare și adaptare mai rapidă, dar și abilitatea de reconversie profesională, dat fiind dinamismul care caracterizează mediul de afaceri și societatea în ansamblul ei.

Ca în orice domeniu al zilelor noastre și învățământul superior trebuie să se adapteze trendurilor și să pună accent în mare măsură pe cercetarea și cunoașterea pieței. Așa cum o companie trebuie să analizeze nevoile și preferințele consumatorilor către care se adresează, la fel și facultățile sunt nevoite să afle ce înclinații au noile generații și care sunt așteptările angajatorilor de la forța de muncă pentru a putea insufla aceste calități, a alege care sunt trăsăturile pe care să pună accent și mai important, ce domenii sunt la căutare.

Cheia spre absolvenți mai pregătiți stă deci în modernizare, în renunțarea la clișee. Lumea se schimbă, e normal să o facă, iar noi trebuie să ținem pasul cu ea. Ține atât de program, cât și de profesori ca informația furnizată, dar și modul în care aceasta ajunge la studenți să fie în pas cu secolul în care trăim și îi transforme în potențiali angajați valoroși, pe care companiile să îi dorească în ciuda lipsei de experiență. Mai mult decât atât, consider extrem de utile lecțiile de autoevaluare a cunoștințelor și pe cele în care studenții să fie informați cu privire la modul în care se desfășoară un interviu de angajare, ce așteptări există și cum te poți promova ca individ pentru a reuși să impresionezi atunci când experiența nu te recomandă.

Sigur, judecând după multele cazuri în care studenții își sfidează profesorii, se impun și măsuri care să vizeze o strictețe mai riguroasă a întregului proces de învățare, prin care se numără prezența la cursuri.

Deosebit de importantă pentru acumularea informațiilor, prezența ar trebui să devină obligatorie atât pentru cursuri, cât și pentru seminarii, iar în cazul în care nu se respectă, studentul să reia cursul anul următor. Aglomerația în sălile de curs are consecințe în ceea ce privește puterea de concentrare a studenților, prin urmare reducerea numărului de participanți la 10 persoane în cazul seminariilor, respectiv 50 la cursuri ar da șansa tuturor de a se exprima și de a asimila mai ușor cele transmise.

În final, probleme sunt și la partea de examinare, analiza nivelului la care studentul a acumulat informații și le-a și înțeles, fiind 100% responsabilitatea școlii, astfel că s-ar impune modificări în sensul introducerii mai multor tipuri de examinare: orală (cu posibilitatea de a filma susținerea pentru ca studentul să poată analiza ce are de schimbat), scrisă și examen efectiv. Iar pentru evitarea unor situații neplăcute de plagiat, s-ar putea apela și la profesori de la alte facultăți pentru corectarea lucrărilor.

 

 

Ți-a plăcut articolul? Citește și:

Cum să integrezi joaca în cultura organizațională?

Totul e o joacă. Serios vorbesc

Cum arată profilul liderului din ONG

Categorii:
Analiză

Contributor / / Gestionează mixul de Marketing al unei companii de electro-retail cu tradiție pe piața locală și oferă insight-uri despre profilul, necesitățile și skill-urile angajaților într-o industrie extrem de dinamică.

Leave a Reply

*

*