„Aștept soluții, nu probleme” – o abordare între alb și negru

De la distanță, multe poziții par mai simple, mai accesibile, mai bune decât cea pe care o ai tu într-un anumit punct al vieții. Am auzit adeseori oameni visând să fie lideri, să ocupe o funcție de conducere, din considerentul că odată cu ascensiunea, dispar ca prin farmec și diversele probleme. Și nu doar cele de ordin financiar, ci și cele care le umplu agenda zilnică.

Însă realitatea nu arată deloc așa. Chiar dacă numărul problemelor cu care se confruntă poate scădea odată cu avansarea în funcție și există mult mai multe persoane implicate în rezolvarea lor, responsabilitatea pentru fiecare decizie luată crește. Astfel că nu e de mirare că, în timp, mai mulți lideri bombardați cu nenumărate și spinoase probleme au decis să îmbrățișeze abordarea cu care au crescut: „Aștept soluții, nu probleme”. Iar această concepție care nu e de ieri de azi în lumea business-ului are fără doar și poate avantaje, dar și dezavantaje. Despre ambele fațete vorbim în cele ce urmează.

Unde scârțâie această abordare

Adunarea laolaltă a unui grup de talente cu puncte de vedere diverse ce-și susțin propria idee poate conduce la crearea unei culturi competiționale, deloc atractivă pentru anumite tipologii de persoane. În plus, ea se poate transforma într-o sursă de stres, de intimidare, pentru persoanele introvertite. Acestea din urmă vor fi tentate să îngroape anumite probleme incipiente, pentru a nu fi nevoite să vină cu soluția salvatoare. Astfel această abordare în loc să prevină izbucnirea unei crize, poate sta chiar la baza ei.

„Riscul major al acestei abordări este să nu fii pregătit pentru soluțiile care apar și să le desconsideri prea devreme. Un alt risc, pe care îl întâlnesc destul de des, este cel <<politic>>: dacă soluția vine dintr-o parte a sistemului care nu are <<capital de influență>>, nu prea este luată în considerare”, punctează Mihai Stănescu, fondator RoCoach.

O dinamică în care nimeni nu va ridica vreodată probleme dacă nu are o soluție de propus e periculoasă. Iar pentru a se evita acest lucru, oamenii trebuie încurajați să sublinieze problemele, să pună întrebări, să nu se teamă să facă greșeli, uneori și să nu li se ceară să aibă toate soluțiile în timp record.

Mihai Stănescu, fondator RoCoach

Care-i sunt beneficiile?

Uneori încercăm să scăpăm de o problemă cât mai curând posibil. Prin urmare, ne aruncăm în apă fără a-i testa adâncimea. O astfel de filosofie nu aduce nimic bun cu sine, dar nici extrema nu e recomandată.

Dacă petreci prea mult timp întorcând problema pe toate părțile, tinzi să te demotivezi și să fii deja epuizat când ajungi în punctul de a veni cu soluții. Rămânând totuși concentrat pe soluție, cum indică mulți superiori, vei avea mai multe resurse pentru rezolvarea problemei și o atitudine mult mai optimistă.

„Avantajele abordării <<Soluții, nu probleme>> pot fi multiple: oamenii încep să se simtă contributori, realmente angajați în dezvoltarea companiei. Iar dacă soluțiile se și implementează corect și dau rezultate, motivația crește și angajații se simt validați profesional; gândirea concentrată pe soluții tinde să minimizeze <<zgomotul de fond>> al provocărilor majore cu care se confruntă fiecare pe plan profesional”, mai precizează psihologul și antropologul Mihai Stănescu.

Studiul care arată cât de important e să te concentrezi pe soluții, pe părțile bune

Michelle Gielan, fostă prezentatoare de știri la CBS, devenită între timp fondator și cercetător la Institute of Applied Positive Research, a explicat printr-un studiu importanța unei mentalități orientate spre soluții pentru angajați și lideri.

Ea a arătat cum fluxul constant de acoperire negativă a problemelor din mass-media are un impact real asupra celor care le urmăresc. Conform cercetărilor ei, doar trei minute de știri negative urmărite dimineața cresc șansele cu 27% ca să-ți percepi ziua într-un mod negativ.

Pentru a testa și mai bine impactul acestora, a împărțit în 2 grupuri persoanele care au participat la studiul ei. Un grup a văzut știri despre problema foametei în America, în timp ce celălalt grup a văzut atât setul de știri prezentat celorlalți, cât și alte cinci lucruri pe care oamenii le pot face chiar acum pentru a combate această problemă în comunitatea lor. „Când prezinți cuiva probleme pe care le poate rezolva și soluțiile la care pot apela chiar acum, abilitățile lor creative de rezolvare a problemelor în sarcini ulterioare, fără legătură, cresc în medie cu până la 20%”, a spus Gielan.

Gielan a luat aceste informații și le-a testat și la job. Cercetarea a arătat că profesioniștii de vânzări optimiști vând cu 37% mai bine decât omologii lor pesimiști.

O soluție pentru îmbunătățirea procesului decizional

„În medie, într-o zi, o persoană ia 35.000 de decizii. Majoritatea sunt automate, de exemplu: a face un pas în stânga sau în dreapta atunci când vorbim la telefon. Dacă le-am face conștient, atunci sistemul nostru de gândire ar deveni supraîncărcat. De aceea, la RoCoach, utilizăm modelul lui Kahneman”, subliniază Mihai Stănescu.

Acesta este pe larg prezentat în volumul Thinking, Fast and Slow, un bestseller publicat în 2011 de laureatul Premiului Nobel pentru Științe Economice, Daniel Kahneman. Cartea rezumă cercetările efectuate de Kahneman în decenii, adesea în colaborare cu Amos Tversky. Volumul acoperă toate cele trei etape ale carierei sale: lucrările sale timpurii privind prejudecățile cognitive, studiul său asupra teoriei perspectivelor și o mai recentă cercetare despre fericire.

Însă pe scurt, modelul Kahneman, după cum explică specialistul mai sus amintit, ia în considerare 2 categorii mari de tipuri de luare a deciziilor: sistemul 1 și sistemul 2.

Sistemul 1 de luare de decizii, care reprezintă aproximativ 98% din gândirea noastră, este inconștient, automat și nu cere efort. Rolul este de a evalua, de a actualiza situațiile și de a proteja sistemul 2 de luare de decizii și de rezolvare de probleme.

Sistemul 2 de luare de decizii este conștient, deliberat, cere efort și este un proces mental controlat. Mai este cunoscut sub numele de gândire rațională. Rolul acestui sistem este de a căuta informații lipsă sau chiar noi și de a lua deciziile logice.

Mai este de actualitate abordarea „Aștept soluții, nu probleme”?

„Din experiența mea de antrenament al echipelor de conducere, aș înclina să afirm că da. La nivelul echipelor de management ale companiilor, cantitatea și calitatea soluțiilor sunt întotdeauna un indicator al succesului echipei. Și a business-ului în general”, conchide Mihai Stănescu.

Iar aici este momentul în care tu poți intra în scenă: specialistul de HR cu un background de psihologie. Tu îi poți îndruma pe manageri să aleagă cea mai bună abordare a primirii veștilor mai puțin bune, a problemelor, dar și al răspunsului pe care-l oferă. Și-ți poți lua ca aliat în acest demers și un coach menit să șlefuiască, alături de tine, întregul proces decizional. Astfel, ceea ce s-ar putea transforma într-o situație intimidantă și copleșitoare pentru membrii echipei va deveni doar o modalitate excelentă de învățare.

Ce spune Bill Gates despre felul în care ar trebui recepționate problemele:

„Îmi plac veștile bune la fel de mult cum le plac și altora, dar tot ele mă fac să fiu și sceptic. Mă fac să mă întreb ce vești proaste nu aud. Când cineva îmi trimite un e-mail despre un cont pe care l-am câștigat, mereu mă gândesc că există o mulțime de conturi despre care nimeni nu a trimis e-mailuri. Asta înseamnă că le-am pierdut pe toate? Un sistem bun de comunicare garantează că veștile proaste călătoresc rapid, dar oamenii tăi trebuie să fie dispuși să ți le transmită. Trebuie să fii constant receptiv la veștile proaste și să acționezi atunci când le primești. Uneori cred că cea mai importantă treabă a mea în rol de CEO este să ascult vești proaste. Dacă nu acționezi când le primești, oamenii tăi vor înceta, în cele din urmă, să ți le aducă în atenție. Și acesta este începutul sfârșitului.” Bill Gates în volumul Business @ The Speed of Thought: Using a Digital Nervous System

3 statistici de reținut despre luarea deciziilor

Dacă procesul decizional al companiei din care faci parte nu te mulțumește întru totul, află că ești departe de a fi singurul. Multe nume mai au de lucrat la acest capitol, iar dovada stă în statisticile furnizate de un studiu McKinsey Global Survey realizat în 2019 în rândul managerilor cu diverse niveluri de senioritate.

Doar 20% dintre respondenți spun că organizația din care fac parte excelează când vine vorba de luarea deciziilor.

68% dintre persoanele din middle management consideră că majoritatea timpului petrecut luând decizii este ineficient.

Peste 50% din persoanele chestionate își petrec mai mult de o treime din timpul de lucru luând decizii.

Ți-a plăcut acest articol? Citește și: 

Cum aduci distracția în echipă înainte de vacanță 

Echipa pe primul loc: lecție de bune practici în Employer Branding