Update

Lipsa fortei de munca se va accentua în 2021

Angajatorii se vor ghida după cerințele candidaților

Piața muncii își revine treptat-treptat pe măsură ce sunt semnale pozitive din domeniul medical, numărul de vaccinări fiind în creștere, iar numărul de cazuri de coronavirus fiind în scădere pe zi ce trece. Anul trecut raporturile dintre angajați și angajatori s-au schimbat radical, aducând angajatorii pe o poziție de autoritate, dată de recordurile în aplicări (de exemplu, în luna octombrie anul trecut 1,4 milioane de aplicări au fost înregistrate  pe eJobs.ro, numărul marcând un nou record al ultimilor 21 de ani). Însă de la începutul anului 2021, lucrurile au început să se mai tempereze (1,3 milioane de aplicări au fost în luna februarie a anului acesta), iar numărul de joburi a început să crească (de ex. de la 22.000 în luna februarie 2021 la peste 30.000 în luna mai 2021). În plus, creșterea economică de 2,8% din primul trimestru al acestui an (față de perioada similară a lui 2020) dă speranțe de revenire la normalitate. 

Cifrele ar trebui să ne bucure, dar să ne și responsabilizeze să fim atenți la așteptările oamenilor din echipă pentru că altfel am putea experimenta din nou situația pre-pandemie, când balanța înclina în favoarea candidaților și era, ce-i drept, o provocare să găsești oamenii potriviți. Iată care sunt previziunile pentru lipsa fortei de munca în 2021 și ce soluții ai la îndemână.

 

Lipsa forta de munca Romania. Unde există deficit

Speranţa că întoarcerea românilor acasă, din cauza crizei sanitare, va acoperi deficitul de forţă de muncă se risipește când ne uităm la datele agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă care acum are disponibile, peste 15.000 de posturi. Este deficit de muncitori calificați (de ex. electricieni), lucrători în mediu industrial, în producție, muncitori necalificaţi, lucrători comerciali, constructori, agenţi de securitate, şoferi şi confecţioneri, dar și de specialiști cu studii superioare.

De altfel, România se confruntă cu o criză a forţei de muncă pe care pandemia actuală nu a rezolvat-o. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în primul trimestru al anului erau vacante aproape 40.000 – în creştere cu aproape 3.000 faţă de trimestrul anterior, cele mai multe în industrie, dar și în  domeniul bugetar, în administrația publică, în sănătate și asistența socială, în învățământ.

În IT lipsa forței de muncă este în continuare o provocare. Domeniul IT se confruntă cu un deficit de 15.000 de programatori, iar companiile au în plan anul acesta să mai angajeze între 10 şi 100 de programatori/companie ca să facă faţă cerinţelor de digitalizare ale clienţilor, conform datelor publicate de Ziarul Financiar.  În general, pentru poziţiile de mijloc din fiecare domeniu, unde e nevoie de studii superioare şi de mai multă specializare, există un mare deficit în piaţă. Și acesta se poate adânci și din cauza salariilor, acestea fiind momentan în România la extreme, între cele din retail 1.500 lei și cele din IT, unde în medie se câștigă 7.500 lei.

 

Lipsa fortei de munca, în atenție la nivel european

Eurofund, Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Muncă,  se va concentra în perioada următoare pe lipsa fortei de munca și pe resursele umane și talentele insuficient utilizate în anumite sectoare și ocupații, fenomene accentuate în timpul pandemiei de COVID-19, analizând intervențiile la nivel de politici și practicile întreprinderilor. Temele specifice vor include neconcordanța de competențe, timpul de lucru, mobilitatea geografică sau profesională și integrarea migranților, precum și includerea pe piața muncii a grupurilor subreprezentate, cum ar fi tinerii, femeile și persoanele cu dizabilități. Eurofound va analiza, de asemenea, sectoarele afectate în mod tradițional de lipsa fortei de munca, o problemă care devine tot mai presantă din cauza pandemiei.

Să vedem acum cum va evolua piața muncii anul acesta. Care vor fi principalele provocări cu care te vei confrunta dacă lucrezi într-un departament de resurse umane și pe ce ar trebui să te focusezi anul acesta.

 

Lipsa fortei de munca calificată se va adânci

Lipsa de meseriași din România, din cauza lipsei de școli profesionale, a devenit o provocare pentru piața muncii. Desființarea acestora, în 2009, la decizia ministrul Educației de atunci, pe motiv că nu erau tineri să învețe o meserie are repercusiuni pe termen lung. După aceea, tinerii au fost îndrumați spre liceele teoretice sau cele tehnologice, unde intrau cu medii mici. Tendința tinerilor de a evita școlile profesionale și de a merge cu orice preț la un liceu teoretic se reflectă și în rezultatele de la bacalaureat, care sunt de la an la an tot mai slabe.

În ultima perioadă însă numeroase multinaționale care dețin fabrici de componente pentru industria auto s-au aliat pentru a specializa elevii în sistemul de învățământ dual, în care tinerii au o mai mare pregătire practică, desfășurată în companii, pe parcursul celor trei ani de studii. Și aici stă soluția dacă compania în care lucrezi activează în industria auto, în producție sau în orice sector unde ai nevoie de oameni calificați în meserie. Contează să-ți crești oameniii, să gândești programe de susținere a tinerilor încă de pe băncile școlii, iar, la finalul studiilor, să le faci o ofertă care ține cont de așteptările lor, de planurile în carieră.

De altfel, În Planul Național de Redresare și Reziliență, vor exista sume importante pentru întărirea învățământul profesional în colaborare cu companiile, cu angajatorii, a menționat Ministrul Muncii, în cadrul evenimentului @Educație 2021.

 

Românii se așteaptă ca salariile să crească după un an de stagnare

Principalul motiv pentru care românii ar vrea să-și schimbe locul de muncă este salariul. 31% dintre respondenții unui studiu realizat de eJobs, în perioada martie-aprilie 2021, pe un eșantion de 700 de respondenți, au declarat că ar face o schimbare în carieră din rațiuni financiare. După un an în care totul a fost înghețat, este bine să vii cu noi evaluări ale oamenilor din echipa ta și să corelezi salariile cu așteptările lor, dar și cu bugetul companiei. De asemenea, merită să faci și o evaluare a salariilor din piață pentru a vedea exact cum se poziționează salariile actuale ale oamenilor din companie. 

 

Românii preferă să nu muncească decât să facă asta pe salariul minim pe economie

Deși numărul de locuri de muncă este în creștere, datele ANOFM arată o lipsa continua a fortei de munca. Iar deficitul s-a resimțit și anul trecut, un an atipic, cu multe disponibilizări și întoarcerea în țară a cetățenilor români. Însă nu toți s-au angajat așa cum ne așteptam. Unii se mulțumesc cu ajutor social care este de 120 de lei, alții preferă să fie ajutați de părinți decât să câștige salariul minim pe economie. Nivelul salariilor, beneficiile modeste, volumul de muncă şi, uneori, chiar și distanța până la locul de muncă îi determină să ia decizia de a nu se angaja.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, propune măsuri de sprijin pentru șomeri și pentru beneficiarii de ajutor social. Pentru a intra în vigoare, prevederile trebuie adoptate de guvern sub forma unor ordonanțe de urgență. Merită așadar să urmărim viitoarele măsuri legisilative adoptate.

  • Pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj care se angajează cu normă întreagă în termen de 6 luni de la data stabilirii dreptului la indemnizaţia de şomaj se acordă o sumă lunară reprezentând 50% din cuantumul indemnizaţiei de şomaj din momentul angajării până la sfârşitul perioadei pentru care erau îndreptăţite să primească indemnizaţia de şomaj, în prezent procentul fiind de 30%.
  • Menţinerea acordării ajutorului social pentru o perioadă de 6 luni de la data încadrării în muncă a unei persoane beneficiare de ajutor social apte de muncă, cu condiţia încheierii unui raport de muncă pe o perioadă de cel puţin 12 luni.

 

Importul de personal – soluția pentru deficitul din anumite sectoare

Deciziile autorităților de a închide și de a redeschide restuarantele și cafenelele, ținând cont de gradul de răspândire a virusului, a dus însă la dezechilibre majore în domeniul HoReCa. Peste 10.054 contracte au încetat anul trecut prin acordul părților, conform datelor ANOFM. Iar oamenii s-au reorientat spre livrări, curierat, ride-sharing. Acum sunt speranțe de revenire la normal, dar nu mai e personal. Numai pe eJobs sunt aproximativ 1.400 de locuri de muncă, cele mai multe publicate recent. Dintre acestea unele sunt și pentru străinătate, de ex. pentru un job de fotograf în cadrul unui hotel salariul poate ajunge la 1.000 de euro și include și training.

În România, în septembrie 2020, un angajat dintr-un hotel sau un restaurant câştiga un salariu lunar mediu net de puţin peste 1.750 de lei, în scădere cu mai mult de 4% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, con­form datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Față de salariul mediu net pe economie, care în martie 2021 a fost de 3.400 de lei, salariul din HoReCA este la jumătate.

PRIMEȘTE CELE MAI NOI ARTICOLE DIRECT ÎN INBOX👇

Soluția în HoReCa, dar și în alte sectoare care se confruntă cu lipsa fortei de munca este să imporți angajați din țări precum precum Filipine, Thailanda, Nepal sau Vietnam. Pentru muncitorii din aceste țări, salariul minim pe care-l primesc în România e semnificativ mai mare decât ar câştiga în ţara de origine. Legea  nr. 247/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, obligă angajatorii din România să plătească lucrătorii extracomunitari cu cel puţin salariul minim pe economie. Aceeași lege are câteva precizări importante pe care e bine să le știi înainte de a lua decizia de a recruta muncitori din țări străine:

  • Pentru încadrarea și prelungirea dreptului de muncă pentru lucrătorii înalt calificați va fi nevoie doar de 2 salarii medii brute în loc de 4 așa cum prevedea legislația anterior;
  • Se simplifică procedura de obținere a avizului de muncă pentru lucrătorii permanenți prin eliminarea procedurii de obținere a atestatului de recunoaștere a studiilor de la Ministerul Educației Naționale;
  • Se reglementează intrarea și șederea pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică;
  • Se reglementează noțiunea de lucrător au pair;
  • Se înjumătățesc taxele de obținere a avizelor de muncă de la 200 euro la 100 euro, respectiv de la 50 euro la 25 euro

De altfel, conform datelor Inspectoratul pentru Imigrări, în perioada ianuarie-august 2020, peste 4.100 de firme au făcut demersurile necesare să aducă la muncă lucrători extracomunitari pentru 49.200 de locuri de muncă vacante pentru care nu au reuşit să găsească forţă de muncă din România, deşi le-au declarat vacante în mod repetat. Posturile au fost în construcţii, restaurante şi hoteluri.

Și Guvernul susține importul de forță de muncă,  a hotărât ca pentru acest an să aloce un număr de 25.000 de permise de muncă pentru muncitorii străini. Însă, cererile pentru avize de muncă sunt mult peste această limită. Numai în 2020, un an atipic, au depășit numărul de 170.000. Tot pentru a face față acestui deficit de forta de munca, Guvernul a decis ca angajatorii sunt exceptați de la obligația obținerii avizului de angajare în cazul cetățenilor proveniți din Republica Moldova, Ucraina și Serbia, cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe o perioada de maximum 9 luni într-un an calendaristic.

 

Să ne așteptăm la creșterea interesului pentru joburile în străinătate

2020 a fost anul în care în premieră după mult timp s-au echilibrat foarte mult numărul de joburi disponibile în străinătate cu numărul de aplicări. Iar până acum situația rămâne stabilă. Aproximativ 2.500 de joburi noi sunt postate în fiecare lună de angajatorii din străinătate, care continuă să se uite către pepiniera de candidați din România. Aceștia însă rămân, cel puțin pentru încă o perioadă, interesați aproape exclusiv de oferta de locuri de muncă din România, în condițiile în care numărul aplicărilor pentru pozițiile din afara țării este de aproape 15.000, adică 1,4% din totalul aplicărilor înregistrate în luna aprilie pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România. Cele mai multe aplicări vin din segmentele de vârstă 25-35 de ani și 18-24 de ani, iar domeniile spre care se orientează sunt construcții, retail, transport, producție și industria alimentară. Deși situația pare echilibrată momentan și de faptul că unele țări din Europa sunt încă pe lista roșie sau galbenă din cauza numărului de cazuri de coronavirus, ia în calcul faptul că 6% dintre români au declarat că principalul motiv pentru care ar face o schimbare în carieră ar fi posibilitatea de a lucra în altă țară. Încheierea pandemiei poate coincide cu un nou exod al românilor.

Specializarea tinerilor în domenii care nu se caută în piața va accentua deficitul de candidați

Pe de altă parte, o altă prăpastie s-a creat între mediul educațional din România și cerințele pieței muncii. Deși reprezentanții mediului universitar se implică în diverse parteneriate cu agenții economici, aceste eforturi sunt uneori în zadar. Iar asta se vede în faptul că anual ies în câmpul muncii extrem de mulți tineri cu studii superioare cu alte specializări decât cele care duc lipsă acută de candidați sau chiar dacă fac studii în domenii care se caută acestea nu sunt corelate cu realitățile din business.

Studiul “Eurograduate” dat publicității de Comisia Europeană în iulie 2020 arată că  statele central europene și nordice au cel mai mic grad de absolvenți angajați în slujbe cu nepotrivire verticală sau dublă nepotrivire, pe când țările sudice (plus Lituania) au o problemă din acest punct de vedere – între 40 și 50% dintre absolvenții lor se află într-o situație dificilă, la un an după absolvire.

De asemenea, studiul arată și că absolvenții care nu au loc de muncă sau care s-au angajat într-o slujbă fără legătură cu pregătirea lor (nepotrivire verticală) sau muncesc sub nivelul lor de pregătire și în alt domeniu (dublă nepotrivire) se află într-o situație dificilă. Ei se confruntă cu un risc mai mare să își piardă abilitățile și să câștige semnificativ mai puțin.

Ministrul Muncii a avut anul acesta întâlniri cu reprezentanții mediului academic în cadrul cărora a discutat despre coerența dintre sistemul universitar, calificările forței de muncă și cerințele pieței muncii. Subiectele abordate au fost mobilitatea structurală, flexibilitatea și corelarea cu sistemul european al calificărilor, păstrând totodată ocupațiile naționale. Pentru ca toți specialiștii care ies de pe băncile universităților să își găsească ocupația în nomenclator, este esențial să actualizăm lista cu gândul la «meseriile viitorului». Vom stabili, împreună cu reprezentanții mediului universitar, un plan de acțiuni care să ne permită să finalizăm acest demers, până la sfârșitul anului”, a precizat Raluca Turcan. Momentan a fost finalizată analiza tuturor ocupațiilor din COR și a calificărilor existente. În etapa următoare se va stabili ce ocupații rămân în COR și calificările necesare astfel încât mediul academic să poată adapta treptat programa de studiu la cerințele din piața muncii.

Speranța pentru lipsa de fortei de munca stă în Generația Z

În condițiile în care există lipsa fortei de munca, dar și un interes mare din partea tinerilor de a-și începe cariera, aceștia fiind de anul trecut al doilea cel mai activ segment în aplicări, după segmentul (26-35 de ani), soluția este să te îndrepți spre elevi, studenți și absolvenți. De altfel statul susține inițiativa angajatorilor de a recruta tineri, cu diferite tipuri de subvenții:

  • Subvenția pentru organizarea de programe de ucenicie. Pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie, primești, ca angajator, o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de șomaj în limita fondurilor alocate cu această destinație.
  • Subvenția pentru efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior. Pe toată perioada derulării contractului de stagiu primești o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de şomaj în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.
  • Subvenția pentru angajarea absolvenților. Dacă încadrezi în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primești lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 2.250 lei.
  • Subvenția pentru angajarea tinerilor NEET (persoane cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi 25 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională, conform Legii 76/2002). La încheierea convenţiei cu agenția de muncă, primești, pentru o perioadă de 12 luni o sumă în cuantum de 2.250 lei/pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.
  • Subvenția pentru încadrarea tinerilor cu risc de marginalizare, beneficiari ai contractelor de solidaritate. Pentru angajarea acestor tineri primești o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de 2.000 de lei, până la expirarea duratei contractului de solidaritate.
  • Subvenția pentru angajarea șomerilor de lungă durată (înregistraţi la agenţiile de muncă pe o perioadă mai mare de 12 luni, în cazul persoanelor cu vârsta de minimum 25 de ani, şi pe o perioadă de șase luni, în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani). Pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, primești o sumă în cuantum de 2.250 lei/pentru 12 luni, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă/serviciu cel puţin 18 luni de la data încadrării în muncă.

De altfel, potrivit ANOFM și tinerii care se află înregistrați la agențiile de ocupare a forței de muncă și se angajează, beneficiază de o primă de inserţie, de 1.500 de lei, 50% la încadrare, 50% după 12 luni de la angajare.

Cum atragi tinerii în echipă pentru a acoperi lipsa de fortei de munca

Tinerii din generația digitală vor pune un accent din ce în ce mai mare pe ce le oferă un job, pe flexiblitate, pe oportunitatea de a lucra oriunde, precum și pe managerul lor direct și echipa din care vor face parte. Pregătește pentru ei oferte de angajare adaptate așteptărilor lor și asigură-te că sunt în echipa care li se potrivește.
Ce poți face pentru a-i atrage: creează un anunt video de recrutare, susține interviu de angajare video cu ei, oferă-le posibilitatea de a-și alege stilul de lucru potrivit. Realizează evaluări periodice pentru a le corela salariul cu realitățile din piața muncii și cu așteptările lor. Nu uita de planul de carieră tot mai important pentru a-i avea aproape pe termen lung.

Așadar, dacă lucrezi într-un departament de resurse umane, așteaptă-te ca 2021 să vină cu noi provocări în ce privește recrutarea, motivarea și retenția angajaților. Creativitatea și înțelegerea nevoilor pe care le au angajații este una dintre soluțiile care ar putea să-ți ușureze munca.

 

Ți s-au părut interesante informațiile din articolul  „Lipsa fortei de munca se va accentua în 2021”? S-ar putea să-ți placă și:

 

Aproape jumătate dintre români vor să-și schimbe jobul după pandemie

 

 

Cum să construiești o cultură bazată pe curaj, nu pe temeri

Categorii:
Update

Am ales un job pe care îl iubesc și, da, zâmbesc pentru că nu simt că muncesc. După 7 ani de peregrinări în PR, jurnalism și marketing pentru HR, a venit momentul meu să dau ce e mai bun pentru oameni pe www.wearehr.ro

Leave a Reply

*

*