Cum poate sabota efectul Dunning-Kruger drumul spre succes
Analiză

Cum poate sabota efectul Dunning-Kruger drumul spre succes

Povestea din spatele lui plus sfaturi punctuale

E inversul sindromului impostorului. Dacă sindromul impostorului te determină să te îndoiești de abilitățile tale și-ți pune pe freeze multe dintre decizii sau acțiuni, efectul Dunning-Kruger te face să te consideri un fel de Batman, deși tu nu ești nici măcar Robin. Care e faza cu acest efect și cum îl eviți pe plan profesional pentru ca el să nu se transforme într-un obstacol serios în calea succesului, detaliez aici.

 

Probabil că în primă fază te-ai întâlnit cu efectul Dunning-Kruger în familia ta. Fiecare avea un unchi sau un tată care se pricepea miraculos la orice. Monta faianță, dar o punea ceva mai câș decât un profesionist, repara o mașină de spălat stricată așa de bine încât nici specialiștii nu-i mai puteau da pe urmă de cap. Ce-i drept, avea uneori și mici victorii. Iar aceste mici victorii îi insuflau o încredere nețărmuită în propriile forțe. Mai târziu întâlnești acești falși profeți și în perimetrul office. Sunt cei care la interviuri au CV-uri stufoase, pline ochi cu diverse tehnologii pe care cred că le stăpânesc pe deplin, deși le-au folosit o singură dată în carieră. Sau cei care au o mulțime de sfaturi pentru ai lor colegi, deși nu au făcut niciodată task-ul pe care respectivii îl au de îndeplinit. Iar unii dintre ei ajung chiar să ocupe poziții de conducere, pentru că, nu-i așa, încrederea în sine e văzută adeseori ca o dovadă irefutabilă a competenței.

 

Când a fost etichetat efectul Dunning-Kruger

Studiat pentru prima dată de David Dunning și Justin Kruger în 1999, acest efect reprezintă o prejudecată cognitivă care influențează percepția unui individ asupra propriilor abilități. Pur și simplu, oamenii care se confruntă cu el au probleme în evaluarea propriilor abilități și neajunsuri. Iar efectul Dunning-Kruger este chiar mai complex de atât. Mulți oameni cu un nivel scăzut de competență asupra unui subiect se consideră deseori mai buni ca expertiză decât specialiștii. Exemple găsești cu duiumul pe rețelele de socializare, mai ales în prezent, când se poartă tot mai multe discuții pe teme medicale. Însă asta reprezintă o dublă problemă: oamenii fac greșeli pentru că nu au competența necesară, dar aceeași incompetență îi orbește în a vedea erorile din munca lor. De asemenea, judecă greșit abilitățile altor persoane, presupunând că știu mai multe decât majoritatea colegilor.

 

Efectul Dunning-Kruger în recrutare și-n echipă

Cum diferențiezi totuși candidații cu adevărat competenți de cei care doar cred că sunt buni în ceea ce fac? Ținând cont de ceea ce tocmai ai aflat despre efectul Dunning-Kruger, e probabil o idee bună să abordezi un candidat extrem de încrezător cu o anumită doză de scepticism când vine vorba de calificarea sa. Un candidat aparent „expert” poate, de fapt, să aibă probleme serioase în sesizarea propriilor lacune și deficiențe. În cazul în care un candidat mai puțin competent este deja angajat pe o anumită funcție, aspecte ale efectului Dunning-Kruger pot fi și mai evidente la birou. Un om care nu excelează în ceea ce face poate fi de multe ori mai vocal decât un profesionist. Tot el poate fi înclinat să creadă că merită mai multă recunoaștere și chiar promovare decât alți angajați. Însă asta nu înseamnă că e un caz pierdut. Prin training, persoana necalificată, dar încrezătoare, își poate remarca, înțelege și depăși în timp lipsurile.

PRIMEȘTE CELE MAI NOI ARTICOLE DIRECT ÎN INBOX👇

 

Și liderii se pot confrunta cu el

Nimeni nu vrea să fie o victimă a efectului Dunning-Kruger, dar este dificil să elimini o percepție ce-și are originea în propriul nostru creier. De fapt, e nevoie de o schimbare a mentalității, de o adoptare a modestiei și o dorință constantă de a învăța. Iar asta e cu atât mai important când e vorba de o persoană aflată într-o poziție de conducere. Mulți dintre cei mai buni lideri sunt foarte conștienți de abilitățile lor, își recunosc limitele și tocmai de aceea se înconjoară cu experți și sunt curioși și deschiși la noi idei și experiențe. Există o puternică preconcepție conform căreia, în calitate de lider, trebuie să fii perfect, ceea ce, probabil, ar putea determina oamenii să-și mascheze nesiguranțele și să se prezinte exagerat de încrezători. Dar un lider nu trebuie să fie perfect, ci doar să-și accepte imperfecțiunile și să lucreze cu colegii, subordonații și superiorii care îl completează. Pe de altă parte, îmbrățișarea învățării constante pentru a evita efectul Dunning-Kruger poate ajuta, de asemenea, la evitarea deprecierii abilităților.

 

Ți-a plăcut articolul despre efectul Dunning-Kruger? Citește și:

Joburi în resurse umane la care poți aplica luna aceasta

6 întrebări pe care ai fi vrut să i le adresezi unui coach financiar

Ce facem când pleacă angajații

Categorii:
AnalizăFocus

Managing Editor // Cu un background economic, a dat în primul an de job de gustul jurnalismului și, de atunci până în prezent, încearcă să combine latura practică, realistă, insuflată de facultate, cu cea magico-escapistă a scrisului. La We Are HR și eJobs este atât ochiul critic, analitic, cât și creator de content.

Leave a Reply

*

*