Empatia, sursă de energie pe drumul către performanță
Lansări de produse eșuate. Clienți nemulțumiți. Echipe disfuncționale. Multe dintre problemele cu care te confrunți în lumea business-ului și, de fapt, și în societate au de cele mai multe ori o cauză comună: lipsa de empatie. Despre cum poate stimula empatia performanța în echipă, dar și care sunt capcanele ei, îți povestesc pe larg în cele ce urmează!
Există o preconcepție comună conform căreia leadership-ul bazat pe empatie este un stil pasiv de conducere, unul care caută întotdeauna permisiunea și nu face niciodată nimic care să „clatine barca”. Nimic mai neadevărat. Leadership-ul bazat pe empatie este puternic și cultivă un mediu social mai pașnic între echipă și comunitate, dar nu înseamnă că el evită luarea deciziilor grele, uneori nepopulare, sau că nu-i determină pe oameni să-și îmbunătățească performanța. Conducerea bazată pe empatie înseamnă pur și simplu să te asiguri că asculți oamenii, să te asiguri că aceștia se simt validați și luați în considerare.
Beneficiile leadership-ului bazat pe empatie
Orice structură socială ierarhică (business, școală, chiar și familie) nu e neapărat o democrație, dar toate funcționează mai bine atunci când oamenii se ascultă, se înțeleg și se respectă. Aceasta este inima leadership-ului bazat pe empatie și esența unei echipe performante. Echipele performante nu creează probleme membrilor, ele își ating obiectivele având încredere în competența și intenția celor din jur, se ocupă de probleme rapid, înainte ca acestea să se transforme în obstacole majore și nu sunt geloase pe succesul individual, ci mai degrabă îl folosesc pe post de combustibil. Empatia este un mușchi, o abilitate care poate necesita timp și efort pentru a se dezvolta, dar atunci când este constant exersată, creează forță internă, eficiență și le oferă celorlalți puterea de a fi mai buni.
Cum alimentează empatia productivitatea
Beneficiile empatiei se extind cu mult dincolo de satisfacția angajaților în toate aspectele unui business, inclusiv în rezultatele acestuia. Iată doar câteva dintre ele:
Empatia reduce conflictele. Când există o înțelegere comună a emoțiilor și motivațiilor, riscul apariției conflictelor scade semnificativ. Într-o situație de conflict, poate fi tentant să cauți vinovatul. Cu toate acestea, arătarea cu degetul poate amplifica situația, conducând la sentimente profund negative și la o potențială victimizare. Când liderii se concentrează pe încorporarea unei culturi a empatiei, colaborarea crește în echipă, stimulând productivitatea și ajutând la găsirea mai rapidă a soluțiilor.
Empatia ușurează procesul de oferire și primire a feedback-ului. Primirea și oferirea feedback-ului la locul de muncă reprezintă un element important al productivității, deoarece duce la îmbunătățirea rezultatelor. Empatia le permite liderilor să obțină o înțelegere generală a motivului pentru care anumite domenii nu excelează. Adoptarea unei abordări empatice a feedback-ului conferă angajaților spațiul necesar pentru a fi deschiși cu privire la problemele lor. Întrebări de genul: „Cum merg lucrurile pentru tine?” le oferă angajaților șansa de a se deschide asupra aspectelor cu care se luptă și care îi împiedică să performeze. Liderii pot lucra apoi la găsirea unei modalități de a depăși aceste bariere în calea productivității, promovând un mediu în care autoîmbunătățirea este esențială.
Empatia reduce stresul legat de muncă. Încurajarea empatiei la locul de muncă poate ajuta la crearea unui mediu mai colaborativ și la consolidarea relațiilor de muncă, fapt ce contribuie la reducerea nivelului de stres. De asemenea, angajații sunt mai puțin susceptibili de a experimenta burnout-ul într-o organizație care pune accentul pe empatie. Prin filtrul empatiei, managerii se pot întâlni cu angajații în mod regulat, oferindu-le angajaților șansa de a vorbi. În loc să insufle frică și să pună presiune pe angajați, liderii empatici își pot adapta politicile pentru a se concentra pe bunăstarea echipei.
Acțiuni care conturează un spațiu sigur pentru echipă
Majoritatea echipelor performante au un lucru în comun: siguranța psihologică. Sau, dacă o vrei transpusă într-o formă puțin mai extinsă: convingerea că cei care o compun nu vor fi pedepsiți atunci când fac o greșeală. Siguranța psihologică permite asumarea de riscuri moderate, exprimarea părerii, creativitate și o mulțime de alte tipuri de comportamente care conduc la descoperiri sau inovații. Dar cum poți crește siguranța psihologică în propria echipă? Iată câteva acțiuni concrete:
→ Ascultă activ. Într-un mediu de lucru agitat, pot fi dese situațiile în care asculți pasiv păsurile colegilor, în timp ce mintea ta zboară către altceva. Totuși, acest lucru nu este productiv. Încearcă să te detașezi pentru câteva momente de deadline-uri, sarcini și probleme pentru a te concentra pe ceea ce spune cealaltă persoană cu adevărat. Fii atent și la indiciile non-verbale. Punându-te în poziția lor, îți poți imagina cum se simt ei și ești probabil mai bine echipat pentru a găsi o soluție.
→ Evită să faci presupuneri. A oferi oamenilor din echipa ta prezumția de nevinovăție înainte de a judeca performanța lor poate fi o modalitate excelentă de a demonstra empatie. A sări la concluzii este exact opusul empatiei, deoarece nu este nevoie de răbdare sau înțelegere pentru a face presupuneri îndrăznețe. Pe de altă parte, printr-un dialog deschis, poți ajunge la rădăcina problemei și o poți rezolva mai rapid.
→ Abordează conflictul ca un colaborator, nu ca un adversar. Când apar conflicte, evită să declanșezi o reacție de luptă sau de fugă întrebând: „Cum am putea obține un rezultat reciproc dezirabil?”. Vorbește de la om la om, dar anticipează reacțiile, organizează contramișcări și adoptă o mentalitate de învățare, în care ești cu adevărat curios să auzi punctul de vedere al celorlalți. Creează un mediu de susținere și fă un exemplu din tine, vorbind despre provocări și dificultăți cu care te confrunți.
→ Cere feedback pentru a-ți clarifica propriile puncte moarte. Fii deschis la sugestiile și ideile echipei tale și fă-ți timp pentru a reflecta asupra lor. Dacă vei crea acest sentiment de siguranță psihologică în propria echipă, te poți aștepta să vezi în timp niveluri mai ridicate de implicare, o motivație sporită pentru a aborda probleme dificile, mai multe oportunități de învățare și dezvoltare. Oferă o mână concretă de ajutor! Uneori, nu este suficient să zici: „Îmi pare rău să aud asta”. În schimb, spune: „Aș dori să ajut” sau „Cum te pot sprijini?”. Arată că ești dispus să oferi din timpul și energia ta pentru a ajuta echipa sau pe omul direct implicat să treacă peste
respectivul obstacol. Nu există o dovadă mai palpabilă decât aceasta a faptului că ești un lider empatic.
→ Empatia la locul de muncă permite angajaților să se înțeleagă mai bine. Iar când oamenii din echipă au o comunicare armonioasă, pot lucra mai bine împreună, productivitatea lor individuală, dar și colectivă crește. Liderii ar trebui să aibă capacitatea de a empatiza, pentru că printr-o astfel de atitudine îi inspiră pe alții să fie grijulii și atenți la nevoile colegilor. Rezultatul unei astfel de atitudini? O cultură mai sănătoasă, mai incluzivă și echipe care reușesc să răzbată chiar și în circumstanțe neprielnice.
Când dă cu minus empatia
Deși empatia este vitală într-o organizație, ea are și potențialul de a genera anumite probleme. Desigur, în sine nu este un lucru rău, dar există moduri prin care empatia poate produce rezultate neproductive și dăunătoare. Detaliez câteva capcane ale empatiei de care trebuie să fii conștient:
Empatia poate fi o emoție trecătoare
Orice explozie puternică de emoție tinde să dispară relativ repede și același lucru este valabil și pentru empatie. Când asculți o problemă a unui coleg, s-ar putea să te miște emoțional, dar sentimentul poate dispărea în curând în mijlocul forfotei biroului și al distragerilor unei liste lungi de lucruri de făcut, lăsând problema neabordată. Empatia fără soluții constructive și disciplina de a te consulta cu angajații tăi nu va rezolva nimic. Poate chiar să înrăutățească lucrurile, făcându-i pe oameni să se simtă ca și cum ai vorbit pentru a-i liniști, dar nu ai luat nicio măsură. Cu alte cuvinte, o manifestare trecătoare de empatie nu este suficientă; managerii ar trebui să caute soluții și să urmărească implementarea lor, pentru a se asigura că provocarea a fost rezolvată.
Empatia poate conduce la decizii proaste
Când ne bazăm deciziile pe emoție, putem fi influențați într-o direcție care aduce beneficii unei persoane, unui grup sau unui rezultat, în timp ce ignorăm sau chiar dăunăm neintenționat altuia. În cartea sa Împotriva empatiei, psihologul Paul Bloom susține că empatia poate fi un ghid slab pentru luarea deciziilor. Empatia evocă un răspuns emoțional, adesea cu prețul unor soluții raționale.
De asemenea, este posibil ca, în încercarea de a empatiza, liderii să interpreteze greșit o problemă și să-și proiecteze înțelegerea problemei, înrăutățind lucrurile mai degrabă decât să le îmbunătățească. În timp ce se străduiesc să fie disponibili și implicați emoțional, liderii pot să nu țină cont de faptul că experiența fiecărei persoane este diferită. Ei ajung să se concentreze pe ceea ce ar face ei înșiși într-o situație dată, în loc să recunoască faptul că individul sau grupul pe care încearcă să-l ajute ar putea prefera o abordare diferită. O astfel de nepotrivire a percepției poate duce la decizii proaste, care nu abordează problema reală.
Empatia poate afecta diversitatea
În timp ce empatia poate ajuta diverse echipe să lucreze mai bine împreună, ea poate îngreuna, de asemenea, recrutarea noilor oameni. Acest lucru este cauzat de faptul că oamenii tind să se identifice și, prin urmare, să empatizeze mai ușor cu cei din medii și cu experiențe similare cu ale lor. Acest răspuns natural îi poate determina pe manageri să manifeste inconștient preferință pentru un candidat similar cu ei, ceea ce conduce la echipe omogene și lipsite de diversitate.
Empatia poate aduce cu sine burnout-ul
Este dificil să empatizezi cu mulți oameni în același timp, iar încercarea de a face acest lucru are, în cele din urmă, o taxă emoțională. Din acest motiv, poate fi extrem de obositor pentru managerii echipelor mari să empatizeze cu toată lumea. Empatia ajută echipele să se simtă apreciate, să lucreze bine împreună și le motivează să contribuie la atingerea obiectivelor.
Cu toate acestea, empatia de una singură nu este suficientă pentru a oferi o bază de încredere și chiar și cele mai bune intenții pot avea rezultate nefaste atunci când empatia eclipsează gândirea rațională. Empatia în leadership ar trebui să fie însoțită de un proces de rezolvare a problemelor care se bazează pe ceea ce va funcționa cel mai bine pentru toți cei implicați și pe strategii tangibile pentru punerea în aplicare a soluțiilor și a perspectivelor. Găsirea acestui echilibru te va ajuta să canalizezi puterea empatiei pentru a crea o echipă mai fericită și mai inovatoare.
Inspirație pentru schimbare
Pune-te la curent cu perspective la zi și interviuri inspirate care demonstrează că empatia și compasiunea sunt noile căi către performanță! Podcastul The Empathy Edge al scriitoarei Maria Ross mixează povești inspiraționale cu date concrete și face legătura clară între leadership-ul empatic, inovație și rezultate profitabile. Ascultându-l, vei descoperi strategii numai bune de pus în practică și vei afla cum tacticile de business pline de empatie pot transforma o organizație din interior spre exterior. Podcastul The Empathy Edge oferă o doză rapidă de motivație și acțiuni practice pe care liderii companiilor de top și antreprenorii le pot folosi pentru a rezolva probleme actuale din mediul profesional.
Ți-a plăcut articolul Empatia, sursă de energie pe drumul către performanță? Citește și:
Cealaltă latură a performanței
