munca
Focus

De la „Muncesc pentru a trăi” la „Trăiesc pentru a munci”

Muncește mai eficient, nu mai mult!

Odată, românii munceau pentru a trăi. Azi ei trăiesc pentru a munci. În numai o generație, perspectiva oamenilor asupra muncii s-a schimbat fundamental.

Înainte, locul de muncă însemna stabilitate, disciplină și responsabilitate, adică ceva ce omul trebuia să facă. Tinerii de azi însă văd jobul ca pe locul care le aduce, în egală măsură, bani, satisfacție și evoluție, adică misiunea personală pentru care depun efort și petrec într-un loc 40 de ore pe săptămână (sau mai mult) este foarte importantă. Cum și dacă s-a schimbat viziunea românilor asupra muncii aflăm de la câțiva dintre oamenii de HR cu vechime în breaslă.

Pentru părinții mei, la fel ca pentru mulți părinți, stabilitatea locului de muncă a fost mereu temelia unei vieți sigure și a contat mai mult decât orice altceva. Pentru tinerii de azi, fericirea la locul de muncă e cea care contează: să se simtă bine la birou, să fie valorizați, să fie apreciați și să câștige bani buni. Iar pentru asta sunt dispuși să muncească mai mult decât părinții lor pentru că, pentru generațiile de azi, locul de muncă spune ceva și despre cine sunt ei și care sunt valorile în care cred.

Pentru profesioniștii din resurse umane atitudinea actualei forțe de muncă e de multe ori un mister. Chiar dacă mulți tineri sunt puși pe treabă și vor să demonstreze ce pot, cerințele lor la început de carieră par pentru oamenii de HR adesea nejustificate. De la poziții de conducere la salarii mari fără un istoric prealabil, care să le susțină doleanțele și care să arate ce știu ei cu adevărat să facă, tinerii sunt dispuși să demonstreze de ce sunt în stare numai atunci când sunt motivați din start să ofere angajatorului ce au mai bun. Uneori nu înțeleg de ce e nevoie de experiență, de abilități și de trăsături de caracter specifice care se formează însă în timp, prin exercițiu, pentru ca apoi să vină și beneficiile.

Văzând și făcând: primii pași în viața profesională

Pentru că nu există nicio punte reală care să facă trecerea dinspre sistemul de învățământ înspre piața muncii, pentru mulți tineri debutul în viața profesională e ca o ghicitoare, o adaptare în timp real la ce se întâmplă, un „văzând și făcând” pe care-l iau ca atare în cadrul primelor experiențe de muncă. Ei își fac un drum al lor mizând pe ceea ce văd în jur, pe intuiție, pe context și, de ce nu, pe ceea ce îi face să se simtă bine cu alegerile lor. Sunt hotărâți să arate tot ce pot și să dea ce au mai bun, însă pentru asta ar prefera să aibă toate condițiile servite pe tavă, de la început: bani suficienți, oportunități de evoluție, un birou mișto și colegi simpatici, cu care să petreacă în armonie timpul la lucru.
Iar cu toate aceste noi perspective, profesioniștii în HR încearcă să se adapteze și să găsească cele mai bune soluții.
Corina Neagu e antreprenor din 2014, iar din 2016 are compania ei, Dare, prin care oferă servicii de consultanță în resurse umane. Ea spune că, deși statisticile arată că muncim mult, fără să fim neapărat productivi (n.red. – conform Eurostat, randamentul la muncă în România e de aproape 62%), nu ne-am dat încă seama de acest lucru și faptul că să stăm mult la birou nu e o dovadă a dedicației noastre. „Cu alte cuvinte, uneori românii pierd timpul, nu sunt organizați, mai apar și ședințele prea lungi, pauzele de țigară și tot așa.” Corina crede că românii ar trebui să aplice ideea muncii eficiente în locul orelor prea lungi de muncă.
Horia Brînză e recrutor într-o instituție de stat și recunoaște că în sistemul public încă circulă ideea că dacă stai mult la muncă ești mai dedicat și mai implicat. „În unele instituții de stat încă se perpetuează ideea că un angajat bun este un angajat care lucrează peste program, fără a lua în calcul lipsa de eficiență a acestuia și faptul că încurajarea acestei atitudini din partea superiorilor determină reacțiile subordonaților care, pentru a dovedi că sunt angajați-model, își distribuie sarcinile pe întregul parcurs al zilei (chiar și în afara programului normal de lucru), pentru a face pe plac șefilor.” El spune că, deși și-n sistemul public se pune accent pe eficiența muncii și pe managementul timpului, în realitate lucrurile încă nu s-au limpezit din acest punct de vedere.
Elena Mănăilă este HR Manager la Gameloft și crede că eficientizarea timpului de lucru este încă un concept nou în România. Și ea spune că nu toți românii realizează că a munci mult nu înseamnă neapărat și a munci mai bine. „Eficiența este un concept pe care companiile încearcă să îl maximizeze în ultimii ani, iar acest fapt este reușit parțial de către companiile deschise la minte, care pun accent pe valorificarea potențialului uman de bună calitate, ce conduce în final la productivitate.”

Mihai Banc are propria afacere și reprezintă franciza unei companii de consultanță financiară. El spune că nu sunt multe companii care să își dorească schimbarea în bine pentru angajați cu adevărat și că mai degrabă simulează c-ar face ceva, multă vorbărie, puțină practică. „E o rutină repetitivă, cu aceleași rezultate și aceleași obiceiuri. Puține domenii sunt proactive în a oferi contraoferte angajaților, astfel încât companiile să se forțeze între ele să creeze locuri dinamice și corecte pentru candidați.”

munca

Piața muncii, atunci și acum

La o primă vedere putem constata că și atunci, și acum românii muncesc la fel de mult. Însă ceea ce s-a schimbat cu adevărat e percepția generațiilor asupra muncii. Dacă odată șeful avea dreptate și ce spunea el era literă de lege, angajații de azi nu prea mai cred în ierarhii și doar pentru că un superior a spus ceva nu înseamnă că trebuie să-l credem pe cuvânt. În vreme ce părinții noștri urmau dictonul „Capul plecat sabia nu-l taie”, tinerii de azi spun ce cred fără nicio remușcare și fără să mai trăiască sub amenințarea intrării în dizgrație dacă fac notă discordantă cu opinia șefului. Pe scurt, tinerii de azi muncesc mai mult doar dacă vor și în primul rând pentru că ei vor să facă asta și să-și demonstreze lor ceva, nu șefilor.

Elena Mănăilă surprinde tendința pieței de muncă de azi în mod succint: „Acum aproape 10 ani, piața muncii se diversifica pe partea de oferte, iar angajatorii încă reușeau să aibă candidați care veneau spre companii, interesați de joburi noi, diferite de cele clasice uneori. În prezent, tinerii absolvenți sunt căutați de un număr destul de mare de companii, încă de pe băncile facultăților chiar, prin propuneri de programe de internship, de formări și specializări necesare companiilor. Iar ei au alegerea acum, nu angajatorii. Schimbarea de paradigmă din piața muncii e datorată evoluției rapide a societății, a tehnologiei, a mentalității celor ce își caută un loc de muncă.”

Cu o gândire de tipul „acesta sunt eu, asta e ceea ce primești”, tinerii de azi se arată așa cum sunt, fără remușcări sau sentimente de inferioritate. În timp ce în urmă cu aproape un deceniu angajații se dădeau uneori de ceasul morții să le facă pe plac șefilor și să le dovedească tot ce pot, azi tinerii intrați pe piața muncii nu simt nevoia să mai facă asta. Horia Brînză surprinde în câteva cuvinte tendința aceasta: „Atitudinea de genul «așa, și!?» este din ce în ce mai des întâlnită în rândul tinerilor, aceștia nu mai sunt mereu dispuși la eforturi suplimentare și la creșterea gradului de implicare în activitate. Dacă ceva nu merge bine nu e considerată neapărat o nereușită, ci e tratată uneori ca o întâmplare, «așa a fost să fie». Sunt mult mai detașați de muncă decât erau generațiile anterioare.”

Categorii:
Focus

Storyteller // A decis că scrisul e pasiunea ei acum mai bine de zece ani, iar astăzi pune pe hârtie povești cu și despre oameni. Pe parcursul carierei și-a lăsat amprenta pe mai multe publicații, iar astăzi deapănă povești pe andreeavasile.ro.

Leave a Reply

*

*