FAN Courier
Leader Confessions

Confesiuni de lider: Felix Pătrășcanu, FAN Courier

Cum poate un manager să-și țină angajații aproape

Continuăm așadar seria interviurilor cu lideri care ne inspiră cu Felix Pătrășcanu, managing partner la FAN Courier, unul dintre cei mai mari jucători din piața de curierat.

Când ne întrebăm cum ne ținem angajații aproape, e bine să aruncăm o privire și spre manager. El poate fi acel magnet care îi strânge în jurul său. Suntem convinși că putem trăi și lucra în România atât timp cât în fruntea unei companii este cineva care crede în oamenii săi și le ascultă ideile, fiind tot timpul preocupat să le ofere apreciere și condiții de lucru ca în afară.

 

Lider la FAN Courier de peste 20 de ani

Felix Pătrășcanu povestește că nu și-a propus să fie manager, mai degrabă îi place să spună că norocul i-a bătut la ușă în 1997, când plecase de la firma de curierat la care lucra. Atunci doi prieteni i-au propus să facă propria lor companie de curierat și i-au dat și finanțarea necesară. De peste 20 de ani, Felix Pătrășcanu este și manager, și lider pentru echipa sa din FAN Courier, fiind atent la ce-și doresc oamenii și la condițiile de lucru din companie. Îi place să fie în temă cu ce se întâmplă în jurul său și pune deja în practică un plan de retenție a angajaților, dar și unul prin care încurajează întoarcerea românilor în țară.

 

Felix Patrascanu

Felix Pătrășcanu este managing partner la FAN Courier din 1998.

 

Sunteți un om care a ales să dezvolte un business în România. Care a fost motivația?

Am ales România pentru că țara asta oferă și a oferit oportunități inimaginabile față de oricare altă țară din Europa. Eu, sincer, nu am văzut nicio oportunitate în business-ul FAN Courier. Pur și simplu cei doi asociați, prietenii mei, Adrian și Nicolae, au venit și mi-au propus business-ul în 1997, când urma să plec de la firma de curierat unde lucram și voiam să mă duc la o altă companie. Au venit oamenii ăștia la mine și mi-au spus: „Nu vrei să facem o firmă de curierat?”. Am spus: „Da!” fără să stau prea mult să mă gândesc. Mi-au dat banii și am început business-ul FAN Courier.

În 1997, când am pornit pe acest drum, se făceau business-uri în care încasai pur și simplu bani, nu existau foarte multe reguli, nu existau foarte multe legi financiare, cum ar fi TVA-ul. Sunt în continuare oportunități și n-am plecat din România pentru că îmi iubesc țara, îmi iubesc modul de viață de aici, chiar dacă de multe ori el e impactat de nervii pe care ți-i produc lipsa infrastructurii, birocrația, corupția și politicienii din momentul de față. Cu toate astea, în România se trăiește foarte bine, trebuie doar să te scuturi așa un pic și să ceri de la viață ce dorești tu. Pur și simplu să fii curios. Iubesc foarte mult oamenii curioși care văd oportunități.

 

Care a fost cea mai mare provocare din business-ul FAN Courier?

Cel mai greu an din viața mea a fost 1999, când am clacat efectiv. În acea perioadă cei doi asociați nu au ajuns în firmă, erau la alte business-uri ale lor. Au fost momente când am plâns prin birouri, nu aveam cu ce să plătesc oamenii, dările către stat. Am pățit-o pentru că nu aveam știință despre business, nu știam să deleg. Știam foarte bine tehnic, dar nu știam financiar absolut deloc. Nu știam ce sunt alea fluxuri de numerar, cash flow-ul.

Am văzut însă întotdeauna imaginea companiei FAN Courier ajunsă la succes și nu am scăpat trenul acesta care mi s-a oferit. Norocul a fost când cei doi asociați au revenit în anul 2000 în companie și ne-am împărțit atribuțiile. Din 2006 am ajuns lider de piață. Asta am reușit împreună. Noi funcționăm foarte bine în formula aceasta de trei oameni. Felix Pătrășcanu nu știu dacă ar fi reușit singur. La noi e cât de cât simplu să luăm decizii pentru că avem o plasă de siguranță în spate. Noi luăm decizii în trei, deși e greu de crezut, iar asta funcționează de 20 de ani.

 

Ce face un lider pentru a-și ține angajații aproape?

Noi am vrut să vedem ce doresc oamenii de la noi. Am făcut un survey în FAN Courier. I-am întrebat cum ar vedea ei un loc de muncă. A fost o surpriză de proporții să vedem că salariul e pe locul trei. Își doresc foarte mult un mediu de lucru în care să se simtă bine, să fie apreciați, să primească feedback de la șefi și să aibă program de lucru cât mai flexibil cu putință. Nu-i mai interesează foarte mult cariera care acum câțiva ani era pe primul loc.

Ne-am dus și către tineri, către generația Z, că tot discutăm despre ei și pe care noi îi credem niște copii râzgâiați care nu vor să muncească, nu vor să aibă responsabilități, vor să trăiască viața așa, mai liniștit. Nu-i deloc așa. Am întâlnit o mulțime de tineri extraordinar de buni, prin proiectele Romanian Business Leaders la care merg. Numai că noi trebuie să mai fim atenți la următorul lucru: care sunt obișnuințele acestor oameni? Plecând de la obișnuințele și de la dorințele lor, ne putem da seama cum va arăta business-ul pe viitor și vom ști cum să motivăm oamenii.

Trebuie să-i facem să vină către noi pentru că, da, pot învăța un sistem, pot avea o experiență de viață prin care pot comunica cu clientul, cu colegii de serviciu într-un mediu plăcut. Pe de altă parte, le-am spus managerilor din FAN Courier că e timpul să învețe să-și asculte oamenii. Nu o să-ți vină să crezi uneori cât de la îndemâna ta sunt rezolvările pentru problemele astea dacă știi să-ți asculți cu atenție oamenii și să te adaptezi în lucrul cu ei.

 

Ce soluții găsește un lider în perioada aceasta în care tentația angajaților de a emigra e tot mai mare?

Suntem atenți la ce salarii au angajații noștri din FAN Courier. Într-adevăr, salariile în România sunt mici. Avem grijă să le creștem sustenabil. Nu am găsit încă soluția ideală ca să putem spune: „Da, noi am scăpat de criza forței de muncă, nu suntem foarte impactați.” Văd un mix de probleme pe care poți să le rezolvi prin informatizarea business-ului. Lucrurile astea îți dau productivitate și mai scad puțin numărul de angajați. Asta nu înseamnă să renunțăm la angajați, ci pe cei pe care îi avem să-i ducem la o productivitate foarte mare.

Facem investiții de foarte mult timp în companie, în benzi de sortare, în pregătirea oamenilor și în tehnologie. În momentul de față curierii FAN Courier au scanner, printer mobil, mobile POS prin care pot încasa banii de la client. Mă uit la ei că sunt ca Rambo.

 

„Aș delega mult mai repede dacă aș putea să mă întorc în timp, aș lăsa oamenii să vorbească mai mult. Când nu delegi înseamnă că nu ai încredere nici în oamenii respectivi, nici în tine.”

 

Cum reacționați când un om din echipa FAN Courier își dorește să plece?

Pe unii dintre cei care voiau să plece am reușit să-i opresc. Recunosc că nu funcționez deloc bine dacă sunt șantajat pentru bani. Cred că e foarte important să-ți vezi țelul tu, ca om. Ce-mi doresc eu de la compania mea? Să ajungem acolo, să avem calitate. Și s-ar putea să nu-ți convină anumite atitudini ale omului din fața ta. Cu toate astea, fă abstracție puțin, calcă-ți pe ego, ascultă-l foarte atent pe om și vezi ce produce în companie. Vezi care este valoarea acelui om. Pui în balanță și decizi cum e mai bine. Trebuie flexibilitate.

 

Ce inițiative aveți pentru a atrage atenția că emigrarea este o problemă majoră?

Fac parte din Romanian Business Leaders care, la rândul ei, face parte din Coaliția pentru Dezvoltarea României. Mergem și ne întâlnim cu primari, parlamentari, membri din Guvern. Acolo e o discuție fără politică. Discutăm despre infrastructura României. Nu ne face bine tuturor? Sunt însă niște ziduri, bariere care apar după orice conversație. Foarte puține lucruri s-au finalizat.

De exemplu, ne-am chinuit foarte mult să scoatem din uz ștampila. Este o lege pe care foarte multe instituții ale statului încă nu o respectă. În continuare ni se cer ștampile. După aceea ne-am preocupat de legile fiscale. Sunt o mulțime de oameni din companii de consiliere financiară care fac voluntariat și vin în întâmpinarea Guvernului pentru a scoate niște legi fiscale și economice care să ne dea posibilitatea să facem business în bune condiții. Să debirocratizăm sistemul.

O companie mare de IT din România chiar s-a oferit să trimită oameni pentru informatizarea ANAF-ului. Nu, totul e tărăgănat și lucrurile nu se întâmplă. Sunt lucruri spectaculoase care se pot face cu resurse mici.

 

Închidem agenda de lucru și ajungem în timpul liber. Ce pasiuni aveți?

Un hobby cred că e necesar și util. Foarte util, pentru că până la urmă e important să-ți trăiești și viața și să te mai gândești și la micile tale bucurii. Un pedagog de la liceul din Focșani m-a făcut să iubesc mult mașinile și să le înțeleg. Am rămas cu o dragoste mare față de mașini. La un moment dat am început să fac off road, am fost în Campionatul Național de Off Road, unde mi-am rezolvat problema fricilor care se resfrângeau și în business. Mi s-a mai confirmat o dată că, dacă îți dorești să faci ceva, faci niște lucruri incredibile.

Important e să nu stai, să nu faci umbră pământului degeaba. După care mi-am căutat o mașină de epocă și am reușit să-mi cumpăr un Ford Mustang mai bătrân ca mine cu un an, din 1965, de care mă bucur. Particip acum la campionatul de mașini de epocă în România, unde ies alături prieteni. Mă bucur de ieșirile cu acești oameni.

 

Ce cărți ați recomanda cititorilor?

Dezvoltarea personală nu trebuie lăsată. Orice carte citită este un plus, e un câștig enorm. În ultima perioadă, cadourile pe care le facem colegilor din FAN Courier sunt cărți. Le recomand „Scurta istorie a omenirii” de Yuval Noah Harari și „Mentalitatea deschisă” a Institutului Arbinger, o carte de impact pentru a schimba mentalitatea. Trebuie să fii întotdeauna maleabil și să ai mintea deschisă. Cred că asta e cheia, maleabilitatea, pe care o poți deprinde citind.

 

Ce sfat i-ați da lui Felix Pătrășcanu de acum 20 de ani?

În general nu am cum să fiu supărat pe ceea ce mi s-a întâmplat. Dar puteam să fac lucrurile cu mai multă hotărâre. Aș delega mai repede și aș lăsa oamenii să vorbească mai mult. Când nu delegi înseamnă că nu ai încredere nici în oamenii respectivi, nici în tine. În momentul în care am început să deleg și am lăsat oamenii să vorbească am văzut că vin cu idei extraodinare. Criza forței de muncă pleacă și din faptul că noi, românii, nu am știut să interacționăm cu oamenii așa cum trebuie la un moment dat. E și vina noastră. E cazul să schimbăm această abordare.

 

Ți-a plăcut articolul? Citește și alte articole din categoria Confesiuni de lider:

Confesiuni de lider: Nicoleta Schroeder, general manager la Uber România

Cum arată leadership-ul în industria cafelei: Sonia Năstase, Nespresso

 

Categorii:
Leader Confessions

Am ales un job pe care îl iubesc și, da, zâmbesc pentru că nu simt că muncesc. După 7 ani de peregrinări în PR, jurnalism și marketing pentru HR, a venit momentul meu să dau ce e mai bun pentru oameni pe www.wearehr.ro

Leave a Reply

*

*