gamificare la birou beneficii
Coronavirus

Despre gamificare sau cum să (re)aduci motivația la birou

Funcționează la orice vârstă!

Transformă un proces aparent plictisitor din companie într-o competiție atractivă pentru oamenii din echipa ta, dar și pentru candidați! Ajută-i să învețe fără să se simtă din nou pe băncile școlii! Găsește modalitatea perfectă prin care să-i răsplătești pentru implicare! Un tool de gamificare te ajută în toate aceste direcții și poate chiar mai departe… Bonus: funcționează de minune și-n cazul echipelor mixte cu angajați atât la birou, cât și remote.

 

În urmă cu 20 de ani, oferta de jocuri pe calculator de pe piața românească nu era tocmai generoasă și nici părinții mei nu erau dispuși să-mi cumpere Game Boy sau Nintendo. Mă descurcam însă cu ce aveam, iar unul dintre jocurile mele preferate, la care nu aveam limită de timp alocată de „superiorii mei” de atunci, era MindMaze, jocul dezvoltat de Microsoft pentru enciclopediile digitale Encarta.

Cum puteau fi considerate cool și atractive niște enciclopedii, chiar și digitale, de un copil de 10-11 ani? Prin inserarea printre feature-uri a unui trivia game sub forma unui labirint într-un castel. Acolo îți puteai selecta domeniile preferate din care să primești întrebări, iar fiecare răspuns corect te ajuta să descoperi noi și noi camere din castel. CD-ul cu Encarta era la momentul respectiv una dintre puținele mele surse pentru scrierea referatelor, dar totodată și jocul cu care mă relaxam după ce terminam cu temele.

Aceleași emoții ar trebui să trezească și un tool de gamificare în companii. N-ar trebui să fie o aplicație pe care angajații o folosesc câteva minute pe zi obligați de superiori, ci un instrument educativ care ușurează munca, dar care e totodată și distractiv, și captivant. Ceva ce poate ar juca și după ce se termină orele de lucru, un instrument menit să redea zâmbetul pe buze după o perioadă grea. Acestea fiind zise, te invit să descoperi cum te poate ajuta gamificarea să formezi, motivezi și recrutezi oameni.

La 12 miliarde de dolari se estimează că va ajunge piața gamificării, pe plan mondial, în 2021 (Studiu realizat de Statista)

 

Gamificare > învățare clasică

„Răspunsul la întrebarea «De ce gamificarea dă rezultate mai bune la job decât învățarea clasică?» stă în primul rând în premisele conceptului de gamificare. Observațiile care stau la baza gamificării arată că, în timp ce se joacă, oamenii dezvoltă un grad înalt de implicare și un ritm accelerat al învățării. Jocul catalizează angajamentul și competența, componente care stau la baza eficienței în orice domeniu”, explică Alina Ciupercovici, psihoterapeut la Clinica Aliat Suceava.

În al doilea rând, învățarea clasică, explică aceasta, implică în principal mecanisme psihice cognitive, ce țin de gândire și raționament, pe când jocul trezește simțurile, creativitatea, imaginația. „Gamificarea sprijină o învățare indirectă, experențială, și prin asta mult mai eficientă. Mai important, învățarea clasică ține foarte mult de conținut, de ceea ce înveți, pe când gamificarea, învățarea prin joc, ține mai ales de proces, de cum studiezi”, punctează psihoterapeutul.

Fără îndoială, gamificarea este o strategie inteligentă prin care să-i motivezi pe oameni, indiferent dacă aceștia sunt clienți, angajați sau în internship. De fapt, declanșarea dorințelor umane de bază cu ajutorul gamificării pentru a îmbunătăți experiența generală de învățare a revigorat acest proces. Gândește-te, spre exemplu, la acest scenariu: copiii urăsc cititul sau să își facă temele. Nu li se pare interesant să stea până noaptea târziu ca să studieze. Dar, când vine vorba de jocuri, sunt pregătiți să-și sacrifice somnul doar pentru a spori experiența personajului cu care joacă și a trece la nivelul următor. Chit că oamenii din echipa ta sau candidații pe care vrei să-i atragi au trecut de mult de această etapă a vieții, asta nu înseamnă că nu vor reacționa fix la fel dacă îi pui să aleagă între varianta tradițională de a învăța și cea care presupune recompense și evoluție specifică gamificării.

 

Gamification Done Right

În teorie, toate sună bine și frumos, însă în practică e destul de dificil de ajuns la varianta cu care să rezoneze oameni din generații diferite sau cu background-uri diametral opuse. Siemens a reușit însă să găsească, la un moment dat, această soluție optimă care atingea mai multe categorii de persoane.

Cu siguranță ai auzit de Farmville sau CityVille. Însă Plantville îți sună cunoscut? Dezvoltat în 2011 de Siemens, acest joc interactiv online oferea oportunitatea și provocarea de a conduce o fabrică virtuală, completată cu evaluarea indicatorilor cheie de performanță și alocarea fondurilor de capital. Jucătorul avea, de asemenea, capacitatea de a îmbunătăți eficiența proceselor prin cumpărarea și instalarea mai multor echipamente Siemens. Managerii fabricii din Plantville trebuia să angajeze muncitori, să se asigure de satisfacția lucrătorilor față de programele de livrare a producției și să adapteze continuu strategiile în funcție de condițiile externe.

Ce era cu adevărat interesant? Jocul era atât un instrument excelent de marketing care ajuta la educarea publicului, a angajaților actuali și a potențialilor clienți despre produsele Siemens, dar, totodată, era folosit și în departamentul de HR ca parte a strategiei de recrutare a angajaților. 23.000 de persoane au devenit jucători constanți pe Plantville, petrecând de fiecare dată cel puțin 14 minute atunci când se logau. 3.500 dintre aceștia erau angajați Siemens, în timp ce restul erau studenți, în diverse unități de profil, dar și clienți ai companiei. Astfel, jocul nu a rămas doar un tool de recrutare și training, ci a devenit și un instrument excelent în sporirea notorietății brandului.

 

Cu ochii pe premiu

Am pus gamificarea față-n față cu învățarea clasică, am dat un exemplu de „Așa da” din lumea jocurilor business, iar acum a venit momentul să discutăm și despre premiile care fac mai atractivă o competiție între angajați.

„Premiile în context office care funcționează cel mai bine sunt acelea care răspund nevoilor angajaților – de recunoaștere, de apartenență, de siguranță, de confort emoțional. Premiile în bani sunt de asemenea eficiente, însă uneori pot fi delicate. Este știut faptul că oferirea unei recompense bănești pentru o muncă venită dintr-o motivație intrinsecă poate duce la scăderea motivației. Premiile care să răspundă nevoilor angajaților, chiar și în contextul gamificării, pot fi, spre exemplu, oferirea de diplome, medalii, trofee, avansarea sau oferirea de noi responsabilități etc.”, explică psihoterapeutul Alina Ciupercovici.

Însă nu trebuie să te limitezi la recompense tangibile sau la experiențe. Feedback-ul constant nu ar trebui să lipsească nici el din această ecuație. Încurajările primite individual prin intermediul aplicațiilor de gamificare sau recunoașterile în cadrul grupului vor menține, de asemenea, implicarea angajaților sau a candidaților.

„Gamificarea nu trebuie să fie intruzivă, nu trebuie să forțeze cu nimic. Este important de respectat faptul că jocul se adaptează jucătorilor, și nu invers. Spre exemplu, dacă în cadrul unui curs de dezvoltare personală este propus un joc cu scopul autocunoașterii și exprimării personale în cadrul echipei, acesta va fi condus până acolo unde fiecare participant va dori și va putea să o facă. În gamificare nu există presiune, altfel se vor naște rezistențe.” Alina Ciupercovici, psihoterapeut la Clinica Aliat Suceava

 

De ce gamificarea are un efect pozitiv indiferent de vârstă

Te temi că, deși vei lua în calcul toate scenariile înainte de a implementa un sistem de gamificare și vei pune premii atractive, doar anumiți angajați vor reacționa la acest instrument, mai precis doar cei din generațiile tinere? Este una dintre principalele preocupări ale tuturor celor care-și doresc să implementeze gamificarea în compania lor.

Un caz de la KPMG Australia arată că, deși reprezentanții diverselor generații au așteptări diferite de la gamificare, la finalul zilei, toți pot avea de câștigat. În momentul în care a implementat un tool de gamificare, compania avea 5.000 de angajați care lucrau în 150 de sedii în Australia. Scopul sistemului era să se asigure că angajații sunt conștienți de numeroasele servicii pe care organizația le avea, astfel încât să le poată prezenta clienților KPMG. Rapoartele KPMG cu privire la inserarea acestui tool au arătat o creștere de peste 20% a cunoștințelor dobândite de angajați, indiferent de vârstă sau sex.

Modul prin care KPMG a abordat această problemă a fost să creeze un chestionar despre diversele funcții ale companiei. Răspunsurile corecte veneau la pachet cu puncte prin intermediul cărora angajații evoluau. Totuși, în mod surprinzător, în timp ce majoritatea participanților din generațiile tinere au fost cei care și-au făcut cont cel mai rapid ca să se joace, ei, de asemenea, au fost și primii care au renunțat, dezamăgiți fiind că nu a fost un joc în adevăratul sens al cuvântului.

Însă chiar și cu problema mai sus expusă, sistemul s-a dovedit a fi unul care a atins obiectivul vizat de companie, în care toată lumea a avut de învățat și, implicit, de câștigat.

 

Cum începi prima rundă

Gamificarea este un instrument foarte puternic și poate fi utilizată pentru a schimba întreaga experiență a angajaților, nu doar procesele de învățare, însă ea nu funcționează întotdeauna de una singură. Calitatea trebuie să primeze în fața cantității în cazul ei. Astfel că dacă materialul tău de training este necorespunzător, gamificarea nu va îmbunătăți procesul de instruire.

De asemenea, pentru a implementa un tool de gamificare e nevoie de timp și de energie. Nu este vorba despre o singură configurare, după care toate grijile tale dispar și toate problemele tale se rezolvă ca prin farmec. Trebuie să investești timp și resurse pentru a monitoriza rezultatele, a evalua și a te adapta în consecință. Și trebuie să-ți stabilești niște obiective clare. Apoi folosește-te de gamificare pentru a-ți atinge doar acele obiective. Nimic mai mult și nimic mai puțin!

 

Înainte de a apăsa „start joc”

Trei întrebări pe care să ți le pui înainte a te folosi de gamificare în compania ta plus răspunsurile aferente!

Identifică:

Care este obiectivul tău în business?

Definește cât mai clar posibil problema din companie pe care gamificarea încearcă să o rezolve. Determină dacă gamificarea poate contribui la rezolvarea acestei probleme sau dacă doar va completa planurile existente. Analizează ce au făcut deja alți colegi de breaslă ca să înțelegi ce merge și ce nu. Învață din greșelile altora și evită, pe cât posibil, să cazi în aceleași capcane.

 

Targetează:

Cum arată publicul tău?

Aplicația pe care plănuiești s-o introduci va fi folosită de angajați, de candidați sau de ambele categorii? E important să stabilești care este publicul-țintă pentru a determina dacă vei face un joc cu misiuni sau, mai degrabă, unul open world. Vizualizează jocul și din punctul de vedere al cursantului. Nimeni nu vrea să fie permanent în partea de jos a clasamentului, așa că încearcă să găsești un nivel optim de dificultate astfel încât jocul să nu genereze mai multe frustrări decât entuziasm.

 

Analizează:

Cum vei urmări succesul unui tool de gamificare?

După ce ai stabilit cui te adresezi și care este obiectivul tău, urmează să determini cum măsori eficacitatea eforturilor tale. Nu este suficient să strângi date; acestea trebuie și analizate. Urmărește neapărat detalii precum numărul celor care participă la joc, câți dintre aceștia îndeplinesc obiectivele programului și cât de mult s-a îmbunătățit performanța generală a celor vizați în urma folosirii aplicației. Dacă remarci un nivel de participare scăzut, este posibil să fie necesar să iei în considerare modul în care recompensezi participanții. Dacă performanța generală nu se îmbunătățește atât cât te așteptai, s-ar putea ca programul de gamificare să nu aibă o strânsă legătură cu obiectivele de business.

 

Ți-a plăcut acest articol despre gamificare? Citește și:

Cum introducem gamificarea în procesul de învățare

Gamification: nu doar muncă, ci și joacă

Categorii:
CoronavirusRetentie

Managing Editor // Cu un background economic, a dat în primul an de job de gustul jurnalismului și, de atunci până în prezent, încearcă să combine latura practică, realistă, insuflată de facultate, cu cea magico-escapistă a scrisului. La We Are HR și eJobs este atât ochiul critic, analitic, cât și creator de content.

Leave a Reply

*

*