Concediul pentru carantina și izolarea angajaților
În perioada aceasta, curg tot mai multe informații despre concediul pentru carantina, dar și sfaturi pentru angajatori în ceea ce privește izolarea angajaților. Ne-am gândit că îți va fi util să le ai pe toate la un loc.
În continuarea articolului, ți le detaliem pe fiecare în parte. Află care sunt primii pași ce trebuie făcuți atunci când afli că un angajat a fost expus noului coronavirus, care este indemnizația pe care o va primi salariatul care intră în concediul pentru carantina, dar și măsurile pe care trebuie să le iei pentru a proteja oamenii din compania ta.
Concediul și indemnizația pentru carantina sunt reglementate prin Codul Muncii (legea 53/2003) și ordonanța de urgență a Guvernului nr.158/2005. Practic, carantina reprezintă izolarea preventivă a angajaților care au avut contact cu o persoană bolnavă sau materiale ce provin dintr-o regiune cu risc de infectare.
Angajații beneficiază de acest tip de concediu cu scopul de a preveni îmbolnăvirile, dar și pentru a redobândi capacitatea de muncă. Mai exact, angajaților li se interzice să-și continue activitatea din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcția de sănătate publică. Certificatul respectiv este eliberat de medicul de familie pe baza certificatului eliberat de organele de specialitate ale direcțiilor de sănătate publică.
Pentru a vă oferi informații cât mai detaliate, am stat de vorbă cu Răzvan Vasiliu, avocat specializat în dreptul muncii, care ne-a răspuns la cele mai frecvente întrebări pe care le au angajatorii despre acest tip de concediu. Hai să vedem ce ne-a explicat!
Care sunt primii pași pe care trebuie să-i urmezi dacă afli că un angajat a fost expus la noul coronavirus?
Dacă deții informații din care reiese că unul dintre angajații companiei în care lucrezi a fost expus la noul coronavirus, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să-l trimiți acasă, dacă acesta se numără printre angajații care continuă să meargă la birou. Această măsură va limita riscul ca restul membrilor din echipă să fie expuși riscului de infectare.
De asemenea, trebuie să informezi de urgență Direcția de Sănătate Publică în a cărei rază teritorială se află persoana expusă, cu privire la riscul epidemiologic pe care îl reprezintă salariatul expus infecției.
„Recomandabil este ca angajatorul să declanșeze propria cercetare epidemiologică în cadrul unității, pentru a stabili ce salariați au intrat în contact cu persoana infectată. În acest fel, pe de o parte, demersul angajatorul vine în sprijinul anchetei epidemiologice pe care o va desfășura Direcția de Sănătate Publică și, pe de altă parte, va contribui în mod efectiv la limitarea răspândirii infecției. Salariații care au intrat în legătură cu angajatul infectat se vor putea autoizola și își vor monitoriza cu mai multă atenție starea de sănătate”, explică Răzvan Vasiliu, Managing Partner la SCPA Vasiliu & Miclea, societate specializată exclusiv în domeniul dreptului muncii.
Cine poate lua decizia ca angajații să intre în concediul pentru carantina?
Concediul şi indemnizaţia pentru carantina se acordă angajaților cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei boli contagioase. Decizia ca o persoană să beneficieze de concediul de carantina o iau specialiștii Direcției de Sănătate Publică, iar pentru acest tip de concediu se aplică reguli speciale.
„Trebuie avut în vedere și faptul că, în cazul concediului pentru carantina, certificatele de concediu medical se pot elibera la o dată ulterioară, dar numai pentru luna în curs sau luna anterioară”, spune Răzvan Vasiliu.
Care este valoarea indemnizației pentru concediu de carantina?
Pe perioada concediului de carantina, beneficiarul are dreptul la o indemnizație care se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
În ceea ce privește cuantumul brut lunar al acestei indemnizații, el este 75% din media veniturilor brute lunare realizate de salariat în ultimele 6 luni de activitate într-un interval de 12 luni anterioare acordării concediului de carantina.
Poate compania să concedieze un angajat aflat în concediu pentru carantina?
În perioada concediului de carantina, contractul de muncă al angajatului este suspendat. Iar avocatul ne explică că este interzisă în mod expres concedierea salariaților pe durata suspendării activității ca urmare a instituirii carantinei, potrivit informațiilor din Codului Muncii.
„Angajatorul nu poate concedia salariatul pe perioada în care raportul său de muncă este suspendat în urma concediului de carantina. O eventuală încetare a contractului individual de muncă ar trebui contestată și supusă controlului de legalitate al instanțelor de judecată, urmând ca un judecător să se pronunțe asupra legalității unei astfel de decizii de concediere”, explică Răzvan Vasiliu.
Totuși, există excepții! Adică, interdicția concedierii nu este aplicabilă în cazul în care acest demers intervine ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului.
„De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că, un contract individual de muncă pe durată determinată va înceta la data expirării termenului pentru care a fost încheiat, chiar dacă această dată intervine pe perioada suspendării raportului de muncă. Acest lucru este posibil pentru că, într-o astfel de situație, salariatul nu este concediat, contractul individual de muncă încetând de drept”, spune avocatul.
Angajatul poate lucra remote în concediul pentru carantina?
„Pe perioada suspendării contractului individual de muncă, salariații nu se pot derula niciun fel de activitate, nici în regim de telemuncă, nici de la domiciliu. Fac această precizare întrucât am întâlnit situații în care, în actualul context al pandemiei cauzate de infecția cu COVID19, unii angajatori s-au interesat despre posibilitatea de a solicita salariaților aflați în carantina, autoizolare sau chiar în șomaj tehnic să ducă la îndeplinire mici sarcini de serviciu”, spune Răzvan Vasiliu.
Care sunt obligații are un angajator față de angajații ce se află în concediu pentru carantina?
„Pe perioada concediului de carantina, cum menționam și anterior, contractul individual de lucru este suspendat de drept. Adică, angajatul nu prestează activitate, iar angajatorul nu achită salariul.
Pornind de la această observație rezultă că principala obligație ce revine angajatorului este ca, pe perioada concediului pentru carantina, să nu solicite și să nu permită angajaților să presteze activitate de orice fel”, spune Răzvan Vasiliu.
O altă obligație ce revine angajatorilor, este aceea de a acorda salariaților orice alte drepturi și beneficii, altele decât salariul, în măsura în care acestea sunt prevăzute în legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.
„De exemplu, dacă angajatorul și-a asumat prin contractul colectiv de muncă obligația de a plăti salariaților o primă cu ocazia sărbătorilor de Paști, acest drept va fi acordat și salariaților aflați în carantina, chiar dacă raportul lor de muncă este suspendat”, potrivit avocatului.
Cum procedează angajatorul cu angajații aflați în izolare?
Izolarea la domiciliu este asimilată carantinei, potrivit dispozițiilor Ordinului Ministrului Sănătății nr. 414/2020 privind instituirea măsurii de carantina pentru persoanele aflate în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infecția cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei.
Cazurile în care poate fi aplicată măsura izolării sunt expres reglementate de prevederile legale, aceasta urmând a se aplica următoarelor categorii de persoane, ne explică avocatul. Mai exact:
– celor care au călătorit în ultimele 14 zile în localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă (zona galbenă);
– celor care au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă;
– celor care au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu coronavirus (COVID-19);
– membrilor de familie ai unei persoane care se încadrează în una dintre situațiile de mai sus.
„Pe perioada izolării salariatul are dreptul la concediul medical de carantina, însă acesta poate opta și pentru continuarea desfășurării activității, însă numai cu acordul angajatorului, exprimat în urma încheierii unui act adițional la contractul individual de muncă prin care se modifică locul muncii la domiciliul salariatului, dacă atribuțiile specifice postului ocupat permit acest lucru”, spune Răzvan Vasiliu.
Dacă însă angajatul care se află în izolare nu dorește să lucreze remote sau activitatea acestuia nu permite acest lucru, atunci angajatul va intra în concediul de carantina și va primi indemnizația aferentă.
Având în vedere asimilarea perioadei de izolare cu perioada de carantină, rezultă că, pe perioada izolării salariatul va beneficia de aceleași drepturi asemenea lucrătorului aflat în carantina.
Cum protejezi angajații în această perioadă?
Din punct de vedere legal, angajatorii au obligația de a asigura securitatea și sănătatea salariaților la locul muncii. Diverse măsuri au fost luate de companii, cum ar fi telemunca, programul flexibil de lucru sau munca în ture.
Necesitatea de a lua aceste măsuri, este precizată și în lege, aceasta spune că angajatorul are obligația de a asigura în mod gratuit materialele igienico-sanitare angajaților săi. Cei care însă nu respectă acest lucru, pot fi amendați cu sume cuprinse între 3.000 și 6.000 de lei, potrivit legii nr.319/2006. Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se face de către inspectorii de muncă sau inspectorii sanitari.
Iată ce măsuri mai poți să mai iei:
Telemunca este una dintre măsurile pe care o mare parte dintre companii au luat-o deja. Iar dacă până să înceapă criza, angajatorii erau sceptici în ce privește munca de acasă (potrivit Eurostat în România doar 0,4% dintre angajați lucrau remote), astăzi numărul companiilor care au apelat la această metodă de a preveni răspândirea coronavirusului a crescut. Desigur, în domeniile în care acest lucru este posibil.
Astfel, dacă activitatea companiei permite desfășurarea activității de oriunde, în afara biroului, atunci poți să implementezi politica de muncă la distanță.
Dacă însă activitatea nu-ți permite să muți angajații acasă la ei, atunci poți reduce programul de lucru sau poți stabili un program flexibil.
Ce facem cu cei care merg în continuare la birou?
În cazul celor care sunt esențiali la birou, e important să ai un plan de măsuri care să includă dezinfectarea birourilor, sălilor de mese sau spațiilor comune din companie. Nu în ultimul rând, o bună aerisire sau ventilație în birouri sunt absolut esențiale. Dar e important să le asiguri și măști de protecție, șervețele dezinfectante sau mănuși. Nu în ultimul rând, organizațiile mai pot asigura transportul până la muncă, pentru a preveni expunerea lor în mijloacele de transport public.
Criza coronavirus este un test pentru majoritatea companiilor de pe piața muncii. Acum este momentul în care fiecare organizație trebuie să fie deschisă schimbărilor, dar și să se adapteze noului context, alegând cele mai bune măsuri și luând cele mai rapide decizii. De cele din urmă depinde felul în care va arăta viitorul!
Ți-a plăcut articolul? Citește și:
Șomajul tehnic. Tot ce trebuie să știi dacă ești angajator
