asertivitate
Dezvoltare personala

Tehnici de asertivitate: învață să nu fii de acord cu cineva

Două exemple de comunicare asertivă

Cu oamenii e uneori complicat. Sunt momente în care trebuie să-i refuzăm, să le spunem ”nu”, să nu facem ceea ce și-ar dori ei. Orice interacțiune este o manifestare a unor nevoi sau dorințe. Și, cum avem cu toții anumite nevoi, sunt șanse să apară conflicte între nevoile noastre și ale altora. Interacțiunile pot degenera și se pot transforma în competiții de putere și orgolii. Adică în ceva distructiv.

Asertivitatea, adică susținerea propriului punct de vedere cu fermitate și curaj, dar fără a deveni agresivi, pare o cale elegantă și comun acceptată de abordare a comunicării inter-personale. Am auzit de atât de multe ori „Fii asertiv/asertivă”, „răspunde-i asertiv”, etc, încât avem impresia că este în a doua noastră natură.

Poate am încercat și ne-a reușit, poate nu. Asertivitatea nu este ceva ce poți să faci pur și simplu. Pun accent pe ideea de comportament asertiv și nu de a fi asertiv, deoarece este mult mai puțin limitativ să-ți spui că poți să faci ceva, decât să fii ceva. Până la urmă, repetând un comportament pozitiv în mod conștient, el se va lipi de identitatea noastră și ne va deveni a doua natură.

Asertivitatea presupune o serie de drepturi de care uităm adesea. Este greu să fii asertiv fără să știi că ai dreptul de:

  • a nu fi de acord cu ceva/cineva;
  • a spune nu;
  • a te răzgândi;
  • a nu-ți justifica în fața altora gândurile, comportamentele, emoțiile, precum și obligația de a-ți asuma consecințele pentru acestea;
  • a face greșeli și a fi responsabil/responsabilă pentru ele.

E important să ne oprim două minute și să ne convingem de aceste lucruri și să pornim la drum cu nevoile noastre în minte.

Și acum partea pragmatică – două tehnici de comunicare asertivă simple și eficiente, care ne pot fi de folos atunci când simțim că suntem pe cale de a deveni pasivi sau agresivi în interacțiunile cu ceilalți.

 

Metoda ”Ca o placă stricată”

 

”Placa stricată” se traduce prin persistență: a repeta din nou și din nou ceea ce ai afirmat/cerut la începutul unei conversații, fără a fi nevoie să găsești argumente noi sau explicații în fața obiecțiilor. Această tehnică te ajută să eviți capcane conversaționale sau argumentative și să rămâi focalizat pe nevoia ta inițială, fără să te blochezi în fața unui refuz din partea celuilalt. De asemenea, nici nu consumi energie mentală deoarece știi deja care va fi următoarea ta replică. Rămâi calm și relaxat în timp ce folosești această tehnică.

Exemplu:

Andrei: Am achiziționat de la dumneavoastră 50 de agende și în cutie mi-ați pus doar 45. Vă rog să-mi dați și celelalte 5 agende.

Reprezentant magazin: V-ați uitat în mașină să nu fi căzut pe-acolo agendele?

Andrei: M-am uitat, vă rog să-mi dați agendele.

RM: Nu cred că pot să vă ajut.

A: Înțeleg că ați putea crede asta, dar vă rog să-mi dați agendele.

RM: Aveți bonul fiscal?

A: Da, uitați-l. Vă rog să-mi dați agendele.

RM: aici aveți 50 de bucați agende roșii. Mda, din păcate nu eu mă ocup de agende.

A: Înțeleg, totuși vă rog să-mi dați agendele.

RM: va trebui să mergeți în spate să-l căutați pe colegul care se ocupă de agende.

A: El îmi va da agendele lipsă?

RM: Se va ocupa el.

A: Cum se numește colegul? Vă rog să-l chemați.

RM: Țineți coada aici, vă rog să mergeți să-l căutați.

A: Nu am văzut pe nimeni în spate și nu doresc să pierd timpul acolo. Vă rog să-l chemați.

RM: Țineți coada, vă rog!

A: Și eu doresc să fiu servit, la fel ca toți ceilalți. Vă rog să-l chemați pe coleg.

 

Tehnica Afirmațiilor Negative

 

Câteodată facem greșeli. Mulți dintre noi avem senzația că ne pică cerul în cap dacă greșim ceva, indiferent de gravitate. Asertivitatea este în primul rând despre a avea o relație mai bună cu noi înșine și abia pe urmă despre ceilalți. Tehnica Afirmațiilor Negative ne ajută să avem o atitudine de acceptare față de greșelile noastre, ceea ce ne va oferi mai departe o atitudine sănătoasă atunci când suntem confruntați cu critici (nu toată lumea știe să ofere un feedback constructiv – trebuie să fim pregătiți).

 

1. A: Nu te-ai descurcat foarte bine la întâlnirea cu clientul

B: Ai dreptate, nu am procedat chiar bine, nu-i așa? 

2. A: Ai făcut o gafă colosală ieri la ședință!

B: A fost o scăpare cam serioasă, așa este.

 

Dacă criticul nostru perserevează în…critică, ne putem gândi și la alte moduri de a-i face față. Pentru partea de acceptare a greșelilor și de deschidere către îndreptare, afirmația negativă este suficientă.

Acestea sunt doar două din tehnicile pe care le putem folosi când dorim să fim asertivi. În cartea „When I say no, I feel guilty” , Manuel J. Smith, din care m-am inspirat pentru acest articol, ne oferă și alte metode pe care le putem folosi când decidem că dorim să avem o relație mai bună cu noi înșine și cu ceilalți.

Sunt tehnici care ne facilitează exersarea deschiderii în comunicare, gestionarea interacțiunilor cu potențial manipulativ și atenția oferită propriilor nevoi, fără a deveni pasivi sau agresivi.

 

Dacă ți-a plăcut articolul, s-ar putea să-ți mai placă și:

Ce să faci / ce să nu faci când vine vorba de învățare

De la „Muncesc pentru a trăi” la „Trăiesc pentru a munci”

Categorii:
Dezvoltare personala

Contributor // formarea în sociologie și experiența în resurse umane i-au conturat experiența ca Research Specialist în echipa Azimut Happy Employees, unde analizează zilnic nevoile concrete ale oamenilor dintr-o organizatie.

Leave a Reply

*

*