Telemunca remote work
Focus

Munca remote și experiența angajatului

Putem vorbi de coeziunea celor două concepte?

Unul dintre beneficiile din ce în ce mai populare printre angajații din România este posibilitatea de a lucra în afara biroului companiei din care fac parte (remote work, zis și telemuncă). Această practică a prins din ce în ce mai mult avânt, în special în industriile care își desfășoară activitatea preponderent cu ajutorul tehnologiilor noi și în care calitatea muncii nu este periclitată de absența fizică a oamenilor în spațiul fizic al biroului.

Telemunca a devenit o practică atât de răspândită încât a ajuns în atenția guvernului României care a inițiat o lege, adoptată de cele două camere, și care, pentru a fi aplicată mai are nevoie doar de semnătura președintelui. Aceste evenimente indică importanța din ce în ce mai crescută a acestui tip de muncă pe piața din Romania și nevoia de reglementare pentru a putea proteja drepturile angajatului, cât și pe cele ale companiilor care o adoptă.

 

De ce e telemunca atât de atrăgătoare pentru angajați?

Potrivit unui chestionar aplicat de flexjobs.com pe un eșantion de 5.500 de respondenți, primele patru motive pentru care majoritatea persoanelor caută acest beneficiu sunt echilibrul muncă-viață personală, posibilitatea de a fi mai aproape de familie, stresul asociat navetei, economia de timp. Alt motiv important mai este reprezentat și de lipsa întreruperilor la birou care pot crea breșe considerabile în productivitatea unei persoane angajate într-o muncă ce necesită multă concentrare pe perioade mai lungi de timp.

Există, desigur, domenii unde interacțiunea față în față cu colegii, beneficiarii muncii, clienții este absolut necesară, telemunca nefiind o opțiune.

Este adevărat că a evita colegii gălăgioși, întâlnirile neașteptate sau poveștile interminabile de lângă dozatorul de apă poate părea un scenariu tentant pentru mulți dintre noi, însă trebuie să recunoaștem că în unele cazuri acest tip de situații poate să aducă un plus de coeziune, de idei „crețe” ce pot fi transformate în produse ale companiei sau soluții la probleme arzătoare.

Telemunca este un beneficiu care ajută foarte mult anumite categorii de angajați (cei care au copii mici, care locuiesc la distanță mare de birou, cei care sunt mai introvertiți, etc.), dar care trebuie aplicat cu atenție, ținând cont de mai multe elemente precum tipul de muncă (creativă sau mai degrabă repetitivă, dependentă de mijloacele fixe din birou sau nu), rezultatele care sunt așteptate de la angajați și cultura pe care organizația dorește să o insufle oamenilor săi.

Fie că este vorba de narativa angajatului sau cea a angajatorului, munca departe de birou se conturează ca parte integrantă a modului în care ne structurăm viața în „câmpul muncii” și merită să aruncăm o privire prin lentila experienței angajatului.

 

Cum integrăm angajații remote în cultura organizațională?

Conceptul de employee experience a prins un avânt considerabil în ultimul an, înlocuind curente precum „satisfacția angajaților” sau „implicarea angajaților” (employee engagement). Pe scurt Employee experience se referă la totalitatea interacțiunilor pe care un angajat le care cu organizația din care face parte, de la primele interacțiuni cu recrutorii, mai târziu colegii, mediul fizic care îl înconjoară, managerii, procedurile și politicile companiei. În termenii lui Mark Levy, fost Head of Employee Experience al Airbnb, scopul acestor interacțiuni este asigurarea succesului angajatului și îmbunătățirea mediului, a culturii companiei.

Dacă experiența angajatului în organizație este atât de importantă, cum facem atunci ca și persoanele care muncesc de la distanță, dar și colegii lor de la birou să se bucure de un mediu cât mai productiv și util, astfel încât telemunca să nu își înfrângă propriul scop?

Este la îndemână să spunem că avem Skype, avem platforme de project management, avem acces nelimitat la atât de multe căi de comunicare, avem internet de mare viteză și laptopuri performante. Pare că nu ne lipsește nimic, nu? Ei bine, ca să putem spune cu adevărat că le avem pe toate, este necesar să punem la punct o serie de procese foarte clare, pentru binele celor care lucrează la distanță, precum și pentru colegii lor.

 

1. Procesele legate de formă:

  • orarul – stabiliți de comun acord (cu persoana, colegii, managementul) orele de lucru, intervalul în care poate fi contactată persoana, platformele de comunicare pe care este disponibila și în ce intervale. Este important ca toți cei implicați să fie pe aceeași lungime de undă.
  • proceduri de interacțiune – ce subiecte discutăm prin mesaje/e-mail-uri și pentru ce subiecte este necesar un apel video. Dacă sunt ședințe recurente cum le gestionăm?  
  • echipamentul de care are nevoie pentru a-și face munca – are la îndemână căști potrivite, laptopul din dotare are pregătite toate soft-urile și unelte pentru a nu întâmpina dificultăți?
  • Ce facem în caz de dificultăți? Dacă pică rețeaua de internet? Angajatul vine la birou sau își ia ziua liberă?

Deși uneori pot fi luate ca aspect de la sine înțelese, este esențială o trecere în revistă a celor enumerate mai sus pentru a nu avea parte de situații neplăcute în care, spre exemplu, întâlnim bariere fizice sau neînțelegeri legate de disponibilitate.

 

2. Procese legate de conținut:

  • Comunicarea clară a așteptărilor organizației și a angajatului care lucrează din afara sediului. Ne referim aici la stabilirea clară a obiectivelor și a rezultatelor așteptate, astfel încât și angajatul să știe exact pe ce se focalizează, dar și organizația să aibă „liniștea” că lucrurile se întâmplă. Există nenumărate aplicații care pot facilita acest proces și care ajută la sincronizarea aspectelor legate de așteptări și obiective.
  • Integrarea angajaților în viața informală a companiei – multe organizații folosesc platforme interne de socializare unde se plasează diverse anunțuri, există grupuri de discuții și se împărtășesc momente drăguțe din viața biroului. Un dezavantaj al muncii din afara biroului este riscul izolării, iar încurajarea unor astfel de practici poate aduce cu sine limitarea acestui efect, angajatul rămânând angrenat și prezent în viața biroului.
  • Comunicarea efectivă. Cât de rapid primesc răspuns întrebările? Care este timpul de reacție în cazul unor probleme? Pe ce canal de comunicare asta abordat prima și prima dată? Când este cazul să fie prezent la birou, ce teme ar trebui discutate față-în față? Încurajarea unei comunicări cât mai eficiente și structurate este esențială pentru o experiență pozitivă a celor implicați în telemuncă.
  • Transparența și încrederea. Este important ca și angajatul și compania să fie confortabili cu acest tip de muncă și, cel mai important, să adreseze la timp și în mod sincer dificultățile care pot apărea.

 

Acest nou mod de a munci este pentru mulți încă în fază de experiment. Trecem printr-un proces în care, angajați și angajatori deopotrivă rescriem modul în care are loc activitatea noastră și de aceea, stabilirea de la început a unor parametrii care să asigure un start sănătos este esențial, atât pentru binele organizației, cât și pentru al angajaților.

Categorii:
Focus

Contributor // formarea în sociologie și experiența în resurse umane i-au conturat experiența ca Research Specialist în echipa Azimut Happy Employees, unde analizează zilnic nevoile concrete ale oamenilor dintr-o organizatie.

Leave a Reply

*

*