Spor de weekend: Care sunt prevederile legale, cum se calculează și ce consecințe are neplata

Pentru multe companii, activitatea nu se oprește vineri seara. Retailul funcționează intens în weekend, HORECA are cel mai mare trafic sâmbăta și duminica, logistica rulează continuu, centrele de suport clienți au program extins, iar producția lucrează în flux permanent. În toate aceste contexte apare o întrebare obligatorie pentru orice angajator: cum trebuie compensată munca în zilele de weekend și ce prevede legea în privința sporului?

Deși este un subiect des întâlnit în practică, sporul de weekend este adesea înțeles greșit. Unii angajatori îl confundă cu sporul pentru ore suplimentare, alții cred că poate fi înlocuit integral cu zile libere, iar alții presupun că nu este obligatoriu pentru că legislația nu prevede un procent minim. În realitate, Codul Muncii este destul de clar, iar consecințele neacordării sunt reale: de la amenzi până la litigii de muncă.

Ce este sporul de weekend și în ce situații se aplică

Pe scurt: un plus la salariu acordat angajaților care lucrează în zilele de sâmbătă și/sau duminică, atunci când programul nu poate fi reconfigurat în timpul săptămânii.

Important de subliniat:

• sporul este distinct de zilele libere
• angajatul are oricum dreptul la două zile consecutive de repaus săptămânal
  
• dacă aceste zile nu pot fi sâmbătă și duminică, legislația obligă angajatorul să ofere atât repaus în alt interval, cât și compensare salarială
  

Un angajator nu poate compensa doar cu timp liber. Sporul este o obligație separată, complementară.

Când apare obligația?

Atunci când:

• programul companiei include activitate în weekend
  
• turele presupun rotație în astfel de zile
  
• activitatea nu poate fi organizată exclusiv în intervalul luni–vineri
  
• angajatul este planificat oficial să lucreze sâmbătă sau duminică

Dacă lucrează, angajatul trebuie compensat.

Ce spune Codul Muncii despre repaus și sporul aferent

Baza legală este în articolele 137–138 din Codul Muncii, care prevăd:

Art. 137 – Repausul săptămânal

• Repausul se acordă, de regulă, sâmbătă și duminică.
  
• Dacă natura activității nu permite acordarea repausului în aceste zile, angajatorul trebuie să ofere două zile consecutive de repaus în alt interval.
  
• Pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, salariații au dreptul la un spor stabilit prin contractul colectiv sau individual de muncă.
  

Legislația nu stabilește un procent minim, dar obligă angajatorul să ofere o compensație salarială distinctă.

Art. 138 – Excepții

Există anumite situații speciale (de exemplu, pentru unități unde activitatea este continuă), dar regula rămâne aceeași: compensarea este obligatorie.

Ce procent trebuie acordat? Este obligatoriu un minim?

Codul Muncii nu stabilește un procent unic. Asta lasă loc flexibilității, dar și responsabilității.

În practică, procentele se stabilesc prin:

• Contractul colectiv de muncă (dacă există)
  
• Regulamentul intern
  
• Contractul individual de muncă
  

Nu există o limită minimă legală, dar sporul trebuie să fie:

• clar menționat în documentele interne
  
• predictibil
  
• justificat și echitabil

În practică, majoritatea companiilor acordă între 10% și 40% spor de weekend, dar există industrii unde procentele sar și mai sus.

Diferența între spor de weekend și ore suplimentare

O confuzie frecventă: mulți angajatori cred că munca în weekend este automat considerată muncă suplimentară. Nu este așa.

Cele două sunt independente:

Munca în weekend = muncă în zile de repaus → spor de weekend

Indiferent de volumul de ore.

Munca suplimentară = depășirea normei legale → spor pentru ore suplimentare

Indiferent de ziua în care are loc.

Un angajat poate primi în aceeași lună: spor de weekend și spor pentru ore suplimentare.

Exemplu: un angajat lucrează duminică 12 ore.

Primește:

• spor de weekend pentru cele 8 ore din normă
  
• spor pentru ore suplimentare pentru orele peste norma zilnică / săptămânală

Cum se calculează sporul de weekend: formula generală

Formula folosită universal este:

Spor weekend = (Salariu de bază / Număr ore lunare) × Ore weekend × Procent spor

Exemplu:

• salariu de bază: 4.000 lei
  
• ore lucrătoare în luna respectivă: 168
  
• ore weekend lucrate: 16
  
• spor negociat: 25%
  

Valoarea unei ore:
4.000 / 168 = 23,8 lei

Spor weekend:
23,8 × 16 × 0,25 = ≈ 95 lei brut

Este obligatoriu să fie același procent pentru toți angajații?

Nu. Sporul poate varia în funcție de:

• departament
  
• nivel (entry vs senior)
  
• natura activității
  
• expunere la clienți
  
• program în ture sau program fix
  

Important este să existe o justificare internă coerentă și o politică transparentă.

Sporul de weekend în contextul programului în ture

Companiile care lucrează în ture au o complexitate suplimentară.

Unde apar probleme frecvente:

• planificarea neechilibrată a turelor
  
• angajați care lucrează prea des în weekend
  
• compensarea se acordă neuniform
  
• nu există transparență în rotația turelor
  
• sporul nu este trecut clar în CIM
  
• procente diferite pentru oameni cu joburi similare
  

Aceste situații generează conflicte și lipsă de încredere.

Ce funcționează cel mai bine:

• regulament intern clar
  
• rotații echilibrate
  
• procente transparente
  
• predictibilitatea turelor cu minimum 2–4 săptămâni înainte
  
• evitarea abuzului de resurse (de ex. același om 3 weekenduri consecutive fără motive obiective)

Ce riscă angajatorii dacă nu acordă sporul de weekend

Riscurile sunt multiple și concrete.

1. Amenzi ITM

Neacordarea drepturilor salariale → amenzi între 1.500 și 3.000 lei per salariat.

2. Plata retroactivă

ITM poate solicita plata sporului pe ultimele 3 luni.

Instanțele pot solicita plata pe ultimii 3 ani (prescripția drepturilor salariale).

3. Dobânzi și penalități

În litigii, angajatorul plătește dobânzi legale + actualizarea sumei.

4. Risc de litigii

Cazurile sunt extrem de frecvente, iar angajații câștigă aproape toate procesele pentru:

• sporuri neacordate
  
• sporuri acordate parțial
  
• sporuri neprevăzute în contract
  
• lipsa dovezilor de planificare în ture
  

5. Impact reputațional

În industrii cu rotație mare (retail, HORECA, producție), reputația internă și externă contează enorm.
O politică incorectă de sporuri poate afecta:

• brandul de angajator
  
• recrutarea
  
• retenția
  
• moralul echipei

Mituri frecvente despre sporul de weekend

❌ „Dacă îi dau zile libere luni-marti, nu mai trebuie să dau spor”

Corect este: trebuie să dai și zile libere, și spor.

❌ „E ok dacă le dau un bonus ocazional în loc de spor”

Bonusul este discreționar.
Sporul este obligatoriu și legat de numărul de ore lucrate.

❌ „Dacă le schimb programul, nu se aplică sporul”

Atâta timp cât angajatul lucrează sâmbătă/duminică se datorează spor.

❌ „Pot să dau procent 1% și e în regulă pentru că nu e reglementat”

Tehnic, legea nu cere un minim.
Dar ITM poate considera procentul derizoriu → neconform.

❌ „Dacă angajatul acceptă verbal, e suficient”

Nu.
Sporul trebuie scris în: CIM sau regulament intern sau CCM.

Cum introduci corect sporul de weekend în politicile salariale

O politică solidă include:

1. Definirea procentului minim

Recomandare: între 10–25% pentru majoritatea industriilor.

2. Adaptarea procentului la realitatea fiecărui rol

Exemplu:

• casier – 15%
  
• shift manager – 20%
  
• tehnician – 25%
  

3. Introducerea clară în CIM / ROI

Trebuie să apară:

• procentul
  
• modul de calcul
  
• zile vizate
  
• situații de excepție
  

4. Procedură de planificare a turelor

Ideal: sistem digital sau o matrice transparentă.

5. Informarea angajaților

Transparență = reducerea conflictelor.

Impactul asupra recrutării și retenției

În industriile cu rotație ridicată, angajații țin foarte mult la:

• stabilitatea programului
  
• corectitudinea compensării
  
• predictibilitatea turelor
  
• plata sporurilor la timp
  

Un spor clar definit poate fi chiar un factor de diferențiere pe piață, mai ales în zone unde companiile concurează pentru aceeași forță de muncă.

Recomandări pentru angajatori: cum gestionezi eficient munca în weekend

1. Stabilește procente clare

Ex.: „Între 10% și 30%” este prea general.
Ex.: „25% pentru orele lucrate în weekend” este ideal.

2. Folosește sisteme digitale de pontaj

Simplifică evidența orelor și calculul sporurilor.

3. Respectă rotația echitabilă în weekend

Orice dezechilibru generează conflicte.

4. Comunică din timp modificările de program

Practică ideală: cu minimum 14 sau 30 de zile înainte.

5. Fă un audit anual al politicilor salariale

Mai ales în companiile cu echipe mari.

6. Oferă predictibilitate în ture

Este unul dintre factorii principali de retenție.

Întrebări frecvente

1. Toți angajații care lucrează în weekend au dreptul la spor?

Da, dacă ziua de repaus săptămânal cade în weekend și angajatul lucrează, acesta trebuie compensat cu spor. Excepțiile apar doar dacă programul este în ture și angajatul beneficiază deja de zile de repaus consecutive într-un alt interval, conform contractului colectiv sau individual.

2. Trebuie să fie același procent pentru toți angajații?

Nu neapărat. Procentul poate varia în funcție de rol, responsabilitate sau departament, dar trebuie să fie transparent și justificat pentru a evita conflictele sau reclamațiile angajaților.

3. Sporul de weekend poate fi înlocuit cu zile libere?

Nu. Legislația impune plata unui spor suplimentar. Zilele libere se acordă în continuare, dar sporul este o compensație separată.

4. Există un procent minim stabilit de lege?

Nu există un procent minim obligatoriu. În practică, majoritatea companiilor acordă între 10% și 40%, în funcție de industrie și natura muncii.

5. Cum se calculează corect sporul de weekend?

Formula generală:
Spor weekend = (Salariu de bază / Număr ore lunare) × Ore lucrate în weekend × Procent spor
Este important ca toate variabilele să fie clar definite în contract sau regulament intern.

6. Trebuie să includ sporul de weekend și în calculul altor sporuri sau bonusuri?

Sporul de weekend se aplică doar pentru orele lucrate în zilele de weekend. Dacă aceleași ore depășesc norma zilnică sau săptămânală, se poate cumula cu spor pentru ore suplimentare, dacă contractul prevede acest lucru.

7. Ce riscă angajatorii dacă nu acordă sporul de weekend?

• Amenzi ITM între 1.500–3.000 lei per salariat
  
• Plata retroactivă pe ultimele 3 luni (ITM) sau până la 3 ani (instanță)
  
• Dobânzi și penalități pentru sumele restante
  
• Risc de litigii și reputație afectată în rândul angajaților
  

8. Ce bune practici există pentru acordarea corectă a sporului?

• Stabilește procent clar în contract sau regulament intern
  
• Planifică turele cu echilibru și transparență
  
• Comunică politicile angajaților
  
• Folosește sisteme digitale de pontaj pentru a urmări orele lucrate
  
• Realizează audit anual pentru a verifica conformitatea

Concluzie: sporul de weekend este o obligație legală și un instrument de management corect al echipelor

Sporul de weekend este o parte importantă a relației corecte cu angajații care lucrează în afara intervalelor obișnuite. O politică bine construită de sporuri:

• reduce fluctuația
  
• îmbunătățește brandul de angajator
  
• scade riscurile legale
  
• crește satisfacția echipelor

Ți-a plăcut articolul? Citește și: 

Angajați cu două joburi? Atenție la suprapunerea programului!

Poprirea salariului: Ce înseamnă, când și cum se aplică

Cum arată creșterile salariale în 2025