Efectul burnout – cele mai afectate 5 profesii
Având în vedere mediul ultra-competitiv în care multe persoane activează, efectul burnout este tot mai comun în lume. Dar nu toate domeniile de activitate sunt la fel de predispuse la burnout. Unele dintre ele au devenit infame pentru programele lungi de muncă, stres și o fluctuație a angajaților extrem de mare. Pe termen lung, acești factori pot avea efecte negative chiar și asupra celor mai tenace profesioniști.
Ce este efectul burnout?
Fenomenul de „burnout” este greu de definit și de identificat, în special pentru că are manifestări similare cu cele ale depresiei. Totuși, efectele burnout-ului tind să se limiteze la viața profesională, în timp ce depresia este o stare generalizată.
Principalele manifestări ale burnout-ului includ:
- Extenuare. Persoanele afectate se simt secate de energie, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. De asemenea, au dificultăți în a se concentra și a-și îndeplini sarcinile de muncă.
- Sentimente de alienare. Indivizii expuși la burnout devin frustrați cu locul lor de muncă și cu colegii de serviciu. Acest lucru îi face să dezvolte o atitudine cinică și să se distanțeze emoțional de activitatea lor;
- Scăderea performanțelor. Din cauza atitudinii negative și a imposibilității de a se concentra, performanțele la locul de muncă au de suferit.
„Persoana poate începe să neglijeze sarcinile de serviciu, să fie din ce în ce mai critică în raport cu mediul de lucru. Absentează nemotivat și, în general, care o stare emoțională negativă în cea mai mare parte a timpului. În sinea sa, angajatul afectat de burnout simte că nu este suficient de bun, că orice efort al său este în zadar”, explică Vlad Ionescu, psihoterapeut.
Majoritatea experților sunt de acord cu faptul că burnout-ul nu este un diagnostic la care o persoană poate ajunge singură. Ei recomandă ca atunci când o persoană suspectează că ar putea suferi de burnout să consulte un psiholog sau psihoterapeut. Acesta o va ajuta să identifice cauza stresului și să elimine din diagnostic afecțiuni mai grave, precum depresia.
Profesiile cele mai predispuse la burnout
În general, burnout-ul este asociat cu joburile care implică sarcini repetitive, un mediu de lucru stresant cu deadline-uri. Deși acești factori favorizează apariția efectului de burnout, ei nu sunt singurii vinovați. Interacțiunea constantă cu clienții, programul de lucru haotic și conflictele între colegii de muncă pot avea efecte la fel de nocive.
„Sindromul burnout a ajuns să fie privit ca boala profesională a omului modern. Este un fenomen care afectează un procent semnificativ din populația activă. Estimările la nivel global arată că jumătate dintre adulți se simt copleșiți de volumul mare de sarcini de la locul de muncă”, a declarat Vlad Ionescu, psihoterapeut.
1. Medicii
Activitatea zilnică a medicilor presupune luarea unor decizii cu un impact major asupra vieții altor persoane. Așa că este ușor de înțeles de ce această categorie profesională este supusă la cel mai mare risc de burnout.
„Burnout-ul e un fel de faliment fizic și emoțional. Investești energie și pasiune, fără să mai obții satisfacție profesională. Eu am avut norocul de a lucra mult timp și în Statele Unite și nu ader la opinia cvasi-generală «ca la noi la nimeni, în vest e mai bine». Peste tot în lume medicii sunt afectați în proporție extrem de mare (cam 50%) de burnout. Burnout-ul apare atunci când, din diverse motive, medicul nu poate să acorde suficient timp nici sieși, nici pacientului. Dar la burnout nu motivele sunt importante, ci efectele. Și nu afectează doar medicul, ci și pacienții săi.” – dr. Ovidiu Palea, singurul medic din România acreditat în Terapia Dureri de World Institute of Pain.
În România, un studiu realizat anul trecut de Colegiul Medicilor București a arătat că 55% dintre medici suferă de burnout personal, iar 52% de burnout profesional. 36% dintre medici suferă de burnout legat de interacţiunea cu pacientul, iar 24 % suferă de toate cele trei tipuri. Medicii menționează sarcinile birocratice ca unul dintre principalii factori care contribuie la epuizare. Același studiu a arătat că femeile medici sunt mai afectate de burnout decât bărbații.
„Răspunderea medicală este o povară grea. De multe ori medicul este confruntat cu situaţii limită privind viaţa pacientului. Trebuie să ia decizii rapide, răspunde pentru ele, iar poveştile de viaţă ale pacienţilor sunt răvăşitoare şi neputinţa te apasă. Dacă mai adăugăm şi programul prelungit, senzaţia de burnout este gata.” – dr. Mihaela Leventer, medic primar dermatologie, fondator al Centrului Dr. Leventer.
Programul lung de muncă, teama de a nu lua decizii greșite, epuizarea psihică și emoțională sau interacțiunea cu pacienții pot avea consecințe dezastruoase asupra sănătății psihice a medicilor. În plus, riscul de malpraxis la care se supun anumite categorii medicale, în special chirurgii, reprezintă o sursă de stres în plus.
2. Profesorii
Profesorii sunt supuși la una dintre cele mai mari rate de burnout dintre toate profesiile publice, potrivit publicației THE Journal. Acest lucru este cauzat de condițiile slabe de muncă, nivelul ridicat de stres emoțional și de salariile nesatisfăcătoare. Cei mai afectați par a fi profesorii mai tineri de 30 de ani. Aceștia au șanse cu 51% mai ridicate să părăsească profesia decât colegii lor veterani.
3. Avocații
Poate fi greu de crezut că o persoană care a absolvit cu succes Facultatea de Drept și a trecut examenul de Barou va fi nevoită să renunțe la această profesie după câțiva ani. Totuși, fenomenul este des întâlnit la nivel mondial.
Potrivit datelor Asociației Americane de Barou, majoritatea avocaților care decid să părăsească profesia citează numeroase motive. Printre ele se numără: programul haotic de muncă, presiunea mare de a excela, stresul psihologic și emoțional exercitat de clienți și natura plictisitoare a profesiei.
4. Contabilii
Unele dintre principalele cauze ale efectului de burnout sunt activitatea repetitivă și fluctuația volumului de muncă. Contabilii se confruntă cu ambele probleme. Acest domeniu de activitate presupune multe ore petrecute efectuând sarcini monotone. În plus, volumul de muncă crește drastic în timpul închiderii de an. De asemenea, contabilii trebuie să fie mereu alerți și se confruntă constant cu deadline-uri.
Potrivit site-ului de specialitate LedgerLink, contabilii care activează în sectorul privat lucrează în medie 50 de ore pe săptămână, iar numărul de ore lucrate crește odată cu avansarea în funcție.
5. Lucrătorii comerciali
Pentru majoritatea profesiilor predispuse la efectul burnout, un numitor comun este interacțiunea cu „clienții”. Pentru mulți, aceasta poate fi cea mai extenuantă parte a jobului.
Acest lucru este valabil mai ales în cazul lucrătorilor comerciali. Ei trebuie să comunice eficient cu consumatorul, indiferent de situație, pentru a asigura vânzarea produsului. Apoi se adaugă sarcini monotone precum întocmirea rapoartelor de vânzări sau verificarea și actualizarea stocului.
„Am început business-ul cu haine la 16 ani. Nu aveam angajați prea mulți, așa că a trebuit să îndeplinesc și funcția de lucrător comercial. Atunci am realizat cât de importantă și solicitantă este partea de customer care. Mi-am dat seama că relația cu oamenii care trec pragul magazinului nu este una pur tranzacțională, ci implică și un schimb de emoții; nu totdeauna pozitive. Trecând prin această experiență, am realizat că este de datoria mea să construiesc un sistem de employee care să asigure atât sănătatea psihică a lucrătorilor comerciali, cât și satisfacția clienților.” – Vlad Tofan, co-fondator Bman.
Cum poți învinge efectul burnout?
Burnout-ul este un fenomen comun la nivel mondial și nimeni nu este imun, indiferent de profesie sau funcție. Pentru unele persoane, schimbarea jobului sau a carierei ar putea fi cea mai bună soluție. În cazul altora problema este mai greu de identificat.
Pentru cei care suspectează că ar putea suferi de burnout, experții recomandă să apeleze la ajutorul unui psiholog sau un specialist în Life sau Business Coaching. Aceștia îi pot ajuta să identifice cauza fenomenului și să ia deciziile cele mai sănătoase pentru sănătatea lor fizică, psihică și financiară. Specialiștii în HR, de asemenea, trebuie să contribuie și ei la reducerea efectului de burnout în rândul angajaților.
Citește și:
Planuri de weekendul inspirate de la lideri pe care îi admiri
