Cum e să lucrezi la un spital privat
HR Speed Dating

Cum e să lucrezi la un spital privat

Deciziile riscante se numără printre provocările zilnice

Lucrează la aceeași companie, dar în sedii diferite. Se ocupă de același domeniu, dar au meserii complementare. Au auzit una de alta, dar nu au timp să se cunoască mai bine. În acest număr am provocat-o pe Alina Bondoc, medic primar gastroenterologie la MedLife Titan și Anca Petcu, asistent medical, coordonator asistenți la Life Memorial Hospital, MedLife Grivița să încerce HR Speed Dating. Să vedem cum percep munca la un spital privat, care sunt situațiile în care trebuie să dea dovadă de curaj la job și cum arată pentru ele o zi obișnuită de lucru!

 

Cum arată o zi obișnuită de lucru pentru tine?

Alina: Aglomerată. În jur de 20 de programări pe zi, în 7 ore. Plus partea de coordonare. Ziua este diversă. Provocări profesionale, cazuri complexe, la care iau decizii bazate pe experiență. O zi normală îmi dă posibilitatea să lucrez direct cu oamenii. Motivul pentru care m-am făcut medic e legat de recunoștința oamenilor, de pacientul care îți mulțumeste.

Anca: Începe la ora 7. Este momentul schimbului de tură și un prilej să îi întâlnesc și pe cei care ies din program, și pe cei care asigură programul de zi. Dintr-un rezumat al activității spitalului înțeleg ce a fost gestionat fără cusur și ce s-ar fi putut face mai bine. Chiar când nu sunt în spital, îmi place să fiu conectată și îmi încurajez colegii să mă solicite când au nevoie, indiferent de oră.

 

Ce-ți place să faci la job cel mai mult?

Alina: Să interacționez cu ceilalți, pozitiv și constructiv. Detest conflictele, dar nu le ocolesc. Nu mă eschivez atunci când apar, atunci când e nevoie de susținerea unui punct de vedere sau de o discuție dificilă, în contradictoriu.

Anca: Să fiu părtașă la victoriile colegilor mei. Cunoașteți sentimentul pe care îl ai când oameni foarte dragi ție fac lucruri uimitoare, demne de toată admirația? Prima dorință este să te poți ascunde și să îi lași să-și trăiască gloria. Dar, în același timp, îți vine să strigi lumii întregi: „Știți, oamenii aceștia grozavi sunt AI MEI!”

 

Descrie o situație în care ai dat dovadă de curaj la job.

Alina: Există situații medicale în care am luat decizii riscante, în interesul pacientului. Nu aș putea alege o situație anume sau un anumit pacient pentru ca sunt multe, sunt provocări zilnice.

Anca: Tot ce fac eu se bazează pe curaj. Am curaj să investesc în oameni și mai ales celor tineri le ofer toată încrederea mea. Am curaj să îmi asum, împreună cu echipa, ceea ce alții refuză. Am curaj să recunosc când altul este mai bun. Am curaj să laud și să critic, poate chiar să sancționez. Am curaj să sar în apărarea oricui. Am curaj să spun: „Am greșit, îmi pare rău!” și am curaj s-o iau de la capăt.

 

Care a fost teama ta cea mai mare atunci când te-ai angajat la MedLife?

Alina: Că voi fi dezamagită de sistemul medical privat. Că voi fi nevoită să fac compromisuri. Cum nu mi-am găsit un loc de muncă în sistemul medical de stat, mă temeam că alternativa privată va fi dezamăgitoare și că voi fi nevoită să emigrez, ceea ce nu voiam. Dar a fost total opus, am intrat într-un mediu profesionist, cu o echipă excepțională. Am avut parte de provocări, am învățat și învăț în fiecare zi.

Anca: Teama mea cea mai mare este aceea de a nu fi în stare sa păstrez un echilbru corect între intransigență, fără de care nu ai randamentul echipei, și indulgență, fără de care nu ai echipă.

 

Cum treci peste zilele de lucru mai stresante?

Alina: Încerc să văd jumătatea plină a paharului întotdeauna. În zilele când mă simt covârșită de responsabilitățile celor două joburi – medic și director medical –, încerc să-mi amintesc de ce îmi place partea de coordonare medicală și ce a adus bun și nou în timpul pe care l-am petrecut la MedLife. Apoi vin zilele de vacanță, mă relaxez și o iau de la capăt.

Anca: La noi stresul nu ține de vreo presiune exterioară, ci doar din ambiția proprie de a atinge o țintă grea. Dar, dacă asta se traduce prin alinarea suferinței, prin vindecarea sau chiar salvarea unei vieți, nu cred să existe cost prea mare. Am o mulțime de prieteni care se implică la locul de muncă la fel de mult ca și mine. Dar câți au norocul ca, la sfârșit de zi, obiectul strădaniei lor să le și mulțumească? Ei au trudit o zi întreagă pentru un proiect, un dosar, un program, o carte, un obiect. Noi ne-am ocupat de oameni. Mai mult, de viețile lor.

 

Îți mai amintești cum te-ai simțit în prima zi la job?

Alina: Da. Am avut 18 ecografii de făcut – prima zi de lucru a fost pe 1 iulie 2012. Primul meu gând a fost: „Unde-am nimerit?” Mi-a plăcut.

Anca: Sentimentele erau foarte amestecate. Exista teama de nou, dar și un soi de mândrie că mi-am învins inerția și am îndrăznit să-mi urmez visul.

 

Care sunt cele mai importante lecții pe care le-ai învățat lucrând la MedLife?

Alina: Faptul că, în afară de resurse, indispensabile ca să poți să-ți practici meseria corect, este foarte important să ai colegi pe care să te poți baza, în care să ai încredere și pe care să-i întâlnești cu drag în fiecare zi.

Anca: Am învățat că, indiferent de suferința pe care o au, sau poate în lipsa ei, toți oamenii tânjesc după grijă. După grija sinceră pe care asistenții medicali o pot oferi din belșug. Este uimitor cum o strângere de mână poate face cât cele mai inovatoare terapii.

Angajații tăi se cunosc între ei? Poate e cazul de o sesiune de HR Speed Dating.

Text: Magda Munteanu

Dacă ți-a plăcut acest articol citește și:

Office View: cum arată biroul unui parașutist?

Cum formezi departamentul de Employer Branding

Categorii:
HR Speed Dating

Leave a Reply

*

*