Angajarea unui cetățean străin non UE în România

Angajatorii români se plâng de faptul că nu mai există suficientă forță de muncă în țară și că, din acest motiv, importul de angajați din afara Uniunii Europene a devenit o necesitate pentru derularea afacerilor. Formalitățile de angajare a unui cetățean străin non-UE presupun mai mulți pași care depind unul de celălalt și care trebuie parcurși în anumite termene.

Complexitatea formalităților de obținere a dreptului de muncă și ședere a unui cetățean străin non-UE în România este principala cauză pentru care angajatorii români apelează la ajutorul companiilor de consultanță în domeniul global mobility. Totuși, dacă urmezi îndeaproape toți pașii necesari, procesul nu va mai părea atât de dificil. În continuare îți vom povesti, pe scurt, procedura de obținere a dreptului de muncă și de ședere, împreună cu recomandările noastre pentru evitarea celor mai frecvente greșeli făcute de angajatori.

Ce aduce nou 2026?

• Quota anuală de lucrători non-UE: pentru 2026, numărul maxim de lucrători străini non-UE admis pe piața muncii din România este de 90.000. Dacă se depășește această limită, angajatorii nu mai pot obține avize de muncă pentru restul anului.
• Reformă legislativă în pregătire (1 ianuarie 2026): se pregătește o nouă legislație care să înlocuiască cadrul actual (Ordonanța 25/2014 și modificările sale). Aceasta urmărește să simplifice procedurile și să întărească protecția lucrătorilor străini.
• Digitalizare și proceduri centralizate: se pregătește o platformă unică (WorkinRomania.gov.ro) care să centralizeze fluxul de depunere a cererilor, reducând birocrația și timpul de procesare.
• Mai multă protecție pentru lucrători: noile reglementări pun accent pe prevenirea exploatării și traficului de persoane și pe garantarea condițiilor corecte de muncă.

Formalitățile de angajare a unui cetățean străin non-UE:

1. Avizul de muncă

Angajarea unui cetățean străin non-UE în România se face, ca regulă generală, pe baza avizului de muncă, eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Avizul de muncă se obține de către angajator.

Important 2026: avizul de muncă poate fi emis doar dacă nu s-a depășit contingentul anual de 90.000 de lucrători non-UE.

2. Alte documente necesare avizului de muncă

CV-ul candidatului, oferta de angajare comunicată acestuia și fișa postului nu trebuie nici ele să lipsească din dosar.

Tips & tricks: Asigurați-vă că oferta de angajare și fișa postului sunt corelate cu denumirea funcției menționate în anunțul de recrutare și cu adeverința privind forță de muncă disponibilă obținută de la AJOFM.

3. Adeverința privind forța de muncă disponibilă

Unul dintre documentele ce trebuie să se regăsească în dosarul aferent avizului de muncă este adeverința privind forța de muncă disponibilă pentru postul pe care se dorește încadrarea cetățeanului străin. Această adeverință se obține de la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM), pe baza ofertei de locuri de muncă depuse de angajatorul interesat.

Tips & tricks: Valabilitatea ofertei de locuri de muncă trebuie să fie de minimum 6 zile lucrătoare de la data publicării pe portalul EURES. Adeverința emisă de AJOFM poate fi folosită în termen de maximum 60 de zile de la obținere.

4. Atestatul de recunoaștere a diplomei de studii

Un alt document din cadrul dosarului pentru obținerea avizului de muncă este atestatul de recunoaștere a diplomei de studii, eliberat de Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Studiilor. Dacă țara care a emis diploma de studii nu este semnatară a Convenției de la Haga sau nu a semnat cu România un tratat de recunoaștere reciprocă a actelor, atunci este necesară supralegalizarea diplomei.

Tips & tricks: Codul COR aferent funcției pe care se dorește angajarea trebuie să fie compatibil cu studiile cetățeanului străin, așa cum au fost ele recunoscute de instituția competentă.

5. Viza de lungă ședere

După obținerea avizului de muncă, este necesar ca cetățeanul străin să obțină viza tip D/AM, care îi permite intrarea și șederea pe teritoriul României pentru 90 de zile. Prezența cetățeanului străin la o ambasadă sau consulat al României este obligatorie, întrucât acestuia i se vor scana amprentele digitale.

Tips & tricks: Viza de lungă ședere trebuie obținută în termen de 60 zile de la obținerea avizului de muncă.

6. Permisul de ședere

După încadrarea în muncă a cetățeanului străin, acesta este obligat să își prelungească dreptul de ședere conferit de viză, prin obținerea permisului de ședere. Astfel, ulterior semnării documentelor de angajare, se obține adeverința medicală conform căreia salariatul respectiv nu prezintă un pericol pentru sănătatea populației și se depune dosarul pentru eliberarea permisului de ședere, cu o valabilitate de 1 an.

Tips & tricks: Dacă se îndeplinesc anumite criterii, cetățenii străini pot obține cartea albastră UE, cu o valabilitate de 2 ani, care permite libera circulație în spațiul Schengen. Amprentele cetățeanului străin se iau și în cadrul vizitei pentru depunerea dosarului în vederea obținerii permisului de ședere.

Întrebări frecvente (FAQ)

1. Ce se întâmplă dacă contingentul anual de 90.000 de lucrători non-UE este epuizat?
   Dacă plafonul este depășit, angajatorii nu mai pot obține avize de muncă pentru restul anului, iar procedura se poate relua abia anul următor, dacă se eliberează noi locuri în contingent.
2. Există vreo diferență de procedură dacă lucrătorul vine dintr-o țară cu tratat de recunoaștere a diplomelor?
   Da. În acest caz, nu este necesară supralegalizarea diplomei, iar recunoașterea este mai rapidă.
3. Ce înseamnă digitalizarea procedurilor (WorkinRomania.gov.ro)?
   În curând, toate cererile (aviz, permis, verificări) ar putea fi depuse într-un singur flux digital, reducând timpul de procesare și numărul de deplasări la instituții.
4. Pot angaja cetățeni non-UE fără aviz de muncă?
   În principiu, nu. Avizul de muncă este documentul de bază pentru angajarea legală a unui cetățean non-UE în România.
5. Cum se asigură protecția lucrătorilor străini în 2026?
   Noile reglementări pun accent pe prevenirea exploatării și a traficului de persoane, iar angajatorii pot fi verificați mai strict în privința condițiilor de muncă oferite.

Ți-a plăcut articolul despre angajare cetatean strain non UE? Citește și:

Spor de weekend: Care sunt prevederile legale și ce consecințe are neplata

Concediu de odihnă. Cum îl acorzi corect din punct de vedere legal

Ce trebuie să știi din Codul Muncii dacă ești angajator