Suntem pregătiți pentru E-learning?

Digitalizarea bate la ușa tuturor companiilor, aducând cu sine schimbări atât la nivelul modelelor de business precum și în modul în care muncim, ne organizăm programul zilnic și relaționăm cu cei din jur.  Apar noi provocări în legătură cu locația echipelor, cu definirea rolurilor fiecărui angajat precum și cu abilitățile necesare pentru joburile noi apărute.  Pentru a da dovadă de agilitate și adaptabilitate, tot mai mulți specialiști L&D restructurează strategia de învățare alegând platformele de e-learning în detrimentul variantelor clasice. În căutarea celor mai noi strategii de învățare și a celor mai ,,prietenoase’’ (user-friendly) platforme de e-learning, mulți dintre noi uităm însă o întrebare esențială:  Sunt angajații noștrii într-adevăr pregătiți pentru digitalizarea procesului de învățare?

Văzând că majoritatea oamenilor au acces la și folosesc instrumentele digitale, începând de la conexiunea la internet până deținerea unui laptop sau smartphone, suntem tentați să asumăm că aceștia vor întâmpina programele de e-learning cu brațele deschise. Însă un studiu extensiv realizat de cei de la The Pew Research Center, intitulat Digital Readiness Gaps, demonstrează contrariul:  52% dintre adulți ezită când vine vorba de a folosi instrumentele digitale pentru procesul de învățare. Apare așadar întrebarea:

Ce înseamna această afinitate digitală și cum o putem facilita?

Pe baza studiului desfășurat, cercetătorii de la the The Pew Research Institute au identificat 5 factori care influențează această abilitate:

• Încrederea în folosirea tehnologiei. Cât de multă încredere au persoanele în folosirea computerelor sau a telefoanelor pentru relizarea sarcinilor online.
• Ușurința de a folosi o tehnologie nouă: Cât de încrezători sunt oamenii că vor reuși să folosească o nouă tehnologie, fără a avea nevoie de ajutorul altcuiva?
• Folosirea instrumentelor digitale pentru învățare: Cât de des folosesc tehnologia pentru a învăța ceva?
• Abilitatea de a determina veridicitarea unei informații din mediul online: Cât de multă încredere au oamenii în abilitatea lor de a discerne care dintre informațiile găsite online sunt de adevărate?
• Familiaritatea cu jorgonul digital: Cât de familiarizați sunt indivizii cu abrevierile digitale, cu anumite denumiri sau tehnici din procesul de învățare online?

Pentru fiecare din cei 5 factori, cercetătorii au plasat fiecare persoană pe un continuu de la ,,foarte încrezător sau familiar’’ la ,, deloc încrezător sau familiar’’.  Analizând rezultatele și realizând un clasament final, aceștia au identificat 5 tipologii de persoane în funcție de gradul de deschidere spre e-learning:

1. Prietenul digitalizării (Digital ready). Contrar așteptărilor, doar 17% din grup se încadrau în această categorie. Aceștia sunt persoane încrezătoare în abilitățile lor digitale, nu au probleme în căutare și găsirea unor informații valide pe internet, noile tehnologii și platforme le sunt familiare și utilizează des jargonul di În comparație cu celelalte tipologii, e de două ori mai probabil ca acestă categorie să aleagă un curs online.
2. Utilizatorul prudent (Cautious Clickers): Fiind al doilea grup ca mărime (31%), aici sunt incluse persoanele care au încredere în abilitățile lor digitale și sunt, în mare măsură, conștienți de noile tehnologii. Se deosebesc însă de primul grup prin faptul că nu folosesc instrumentele digitale pentru învățare, a cestă reticență datorându-se, în mare parte, faptului că nu au încredere în informațiile găsite online și nici nu dețin mijloacele necesare de a afla ce este adevărat și ce e fals. Însă 23% dintre aceștia au participat deja la un curs online.

Următoarele 3 tipologii pot fi încadrate în categoria de evitare când vine vorba de folosirea instrumentelor digitale în învățare.

3. Ezitantul: Acest grup reprezintă 33% din adulți.  Aceștia nu exprimă neîncredere când vine vorba de informațiile din mediul online, însă încrederea lor în propriile abilități digitale și adaptarea la noi tehnologii se situază sub medie. Ezitarea lor se manifestă într-un nivel scăzut de utilizare a internetului cu scopul de a învăța ceva, doar 6% dintre ei urmând un curs online.
4. Elevul tradițional: Un grup mic de persoane(5%) dar dovadă de un interes crescut pentru procesul de învățare, dar preferă variant clasică. Aceștia un patina încredere în propriile abilități digitale, de cele mai multe ori au nevoie de ajutor cu instalarea noilor tehnilogii și nu au încredere în informația prezentată online(90% din personae).
5. Nepregătitul: 14% din adulți se regăsesc în acestă categorie. În primul rând, aceștia raportează un interes scăzut pentru procesul de învățare continuă, doar 63% din ei făcând o activitate de învățare în anul precedent. La asta se adaugă neîncrederea în propriile abilități digitale, neîncrederea în informațiile provenite din mediul online și un nivel scăzut de cunoștiințe tehnice.

Acest studiu demonstreză că doar accesul facil și facilitatea în folosirea tehnologiei nu garantează și implicarea în programele de e-learning.  Însă, cei 5 factori identificați mai sus precum și încercarea de a clasifica angajații în una din cele 5 tipologii ne pot oferi informații prețioase în legătură cu statusul actual precum și posibile linii de intervenție, în funcție de nevoie specifice fiecărui grup.

Pentru a îmbunătății încrederea în abilitățile digitale și în ușurința de a folosi noi tehnologii, e necesar ca angajații vizați să primească ajutorul necesar precum și oportunitatea de a exersa aceste abilități într-un mediu comfortabil, fără frica de a fi judecați.  Spre exemplu, un sistem de perechi ar putea funcționa, aducând o față mai familiară noilor tehnologii.

Pentru a dezvolta încrederea în informațiile găsite online și in securitatea datelor personale, oferă-le angajaților traininguri despre care sunt resursele de încredere, despre cum pot să identifice fake news și cum să își protejeze datele.

Iar pentru cei care cunosc atât tehnologia cât și  modul de utilizare a acestora, însă încă ezită când vine vorba de învățare, adoptă o atitudine deschisă și onestă și prezintă-le atât beneficiile cât și posibilele dezavantaje ale acestei abordări.  De mare ajutor pentru acest grup sunt și testimonialele venite din partea altor angajați și modul în care aceștia au folosit e-learningul, precum și rezultate obținute.  Poți crea chiar și un program de onboarding special pentru partea de digitalizare și e-learning,  limata fiind doar propria creativitate.

Neacordarea atenției necesare nivelului de digitalizare al angajaților poate determina ca eforturile de a implementa o strategie de învățare digitală, oricât de interesantă și utilă ar fi ea, să se soldeze într-un eșec. Accesul facil și competențele digitale nu sunt suficiente pentru a avea angajați implicați în programele de e-learning. Așadar, înainte de a decide care este strategia ta pe anii următori, e indicat să afli cât  de digital ready sunt angajații tăi.

Vrei să fii la curent cu tendințele din HR? Citește și: 

Cum ar trebui să arate evaluările în 2018?

Cum arată leadershipul în industria cafelei

Cum e de fapt cu echilibrul?