un tânăr de azi
Focus

Scrisoarea unui tânăr de azi către angajatorii de mâine

Ce-și dorește un tânăr născut la granița dintre generațiile Millennials și Generația Z

Dragă angajatorule,

 

Mă numesc Mihaela, am 24 de ani, lucrez de mai bine de patru ani și sunt de părere că joburile bune, cu multe beneficii și un salariu atractiv sunt pentru oamenii care pot muta munții din loc. Cred despre mine că sunt cu picioarele pe pământ și că văd realitatea din piață, deși fac parte din generația milenială pe care cele precedente o tot critică.

Se spune despre noi că suntem răsfățații pieței muncii, că nu ne sfiim să ne schimbăm jobul la trei luni, că suntem sensibili la atitudinea șefilor și că mai credem în minuni, adică suntem într-o continuă căutare a jobului perfect care, în viziunea generațiilor mai mature, nu există. Dar nu e așa utopic, până la urmă, să pui pasiune în ceea ce faci, să-ți placă la nebunie. Diferența dintre noi și generațiile anterioare o face curajul pe care îl avem de a nu ne conforma regulilor după care s-au ghidat ele. Nu suntem capricioși, ci vrem să redefinim relația angajat-angajator. Pentru că e o relație, sunt două părți implicate în ea, trebuie să ne placă și nouă. Așa că hai să dăm cărțile pe față.

 

Ce ne dorim?

Libertate

Nu vrem să luăm decizii care ar schimba destinul companiei, nici vorbă, vrem doar libertatea de a fi creativi, vrem să știm că ceea ce facem contează.

Timp

După cele opt ore petrecute la muncă, contează și cele 20 de minute pe care le stăm peste program. Căci am vrea să le dedicăm pasiunilor și hobby-urilor pe care le avem. Iar asta nu înseamnă că nu ne implicăm 200% în jobul nostru, înseamnă doar că punem preț pe echilibrul dintre viața personală și cea profesională.

Răbdare

Nu o să învățăm niciodată dacă o să ne întrebați doar DE CE am greșit și nu ne explicați CE am greșit. Ba din contră, vom repeta aceleași erori. Dacă știam de la început „de ce”, credeți că am mai fi greșit?

Mentori

Avem nevoie de oameni de la care să învățăm, care să ne explice unde am greșit și ce am putea să facem mai bine, iar voi ne puteți crește așa cum vreți voi. Nimeni nu se naște învățat, iar voi ar trebui să știți mai bine decât noi că din greșeli învățăm cel mai bine. Așa că dați-ne feedback constant și argumentat ca data viitoare să nu mai greșim.

 

O concluzie?

Ca să închei, vreau să elucidez puțin misterul legat de schimbarea joburilor ca pe șosete. Dacă te-ai întrebat ce ne determină să facem asta, atunci sper ca răspunsul meu să te ajute. Căutăm vocația, locul potrivit pentru noi, unde să ne simțim apreciați și să fim răsplătiți pentru eforturile noastre. Dacă nu experimentăm acum, atunci când? Nu vrem să fim constrânși să rămânem la un job care ne displace și nici să ne reproșăm mai târziu că nu am făcut o schimbare când a fost cazul. Asta nu înseamnă că ne vom face treaba mai puțin bine. Știm și noi să ne asumăm lucruri. Când nu ne va mai plăcea, vom pleca, nu ne vom face treaba mai prost.

În speranța că ți-am captat atenția, îți mulțumesc că te străduiești să ne faci să ne simțim bine acolo unde suntem, că vrei să ne înțelegi ca să ajungem să vorbim aceeași limbă.

Categorii:
Focus

Editor // Absolventă de Relații Economice Internaționale (ASE Bucureşti), scrie de peste doi ani despre provocările cu care se confruntă piața muncii. Pasiunea pentru nevoile angajaților și ale companiilor a descoperit-o în 2014, când a luat contact prima oară cu HR-ul. Ulterior, a ocupat poziția de editor la Ziarul Financiar.

Leave a Reply

*

*