Ghid complet de salarizare: ce trebuie să știi
Dacă lucrezi în domeniul resurselor umane și te ocupi de procesul de salarizare, e bine să fii la curent cu informațiile despre salarii și despre evoluția acestora. Îți venim în ajutor și îți punem la dispoziție date recente despre câștigurile financiare pe orașe, domenii și poziții, despre inflație și despre importanța transparentizării salariale. De asemenea, vorbim despre sporuri, măriri de salariu, dar și despre cum să negociezi partea financiară cu un angajat încă de la interviu. Află toate detaliile în ghidul de salarizare!
Toate informațiile despre salarizare
Ce este salariul și cum se stabilește?
Salariul de bază reprezintă o componentă fixă a remunerației plătite unui angajat pentru munca pe care o prestează într-o companie. Valoarea acestuia nu poate fi însă precizată în grila salarizare sub nivelul salariului de bază minim brut pe țară (acesta fiind de 3.300 lei/lună, conform Hotărârii Guvernului din 20.09.2023). În majoritatea cazurilor, prin raportarea la nivelul salariului de bază se calculează nivelul indemnizațiilor și sporurilor.
Pe lângă obligația de plată a salariului net cuvenit angajatului, compania angajatoare își asumă responsabilitatea de a achita integral, în numele angajatului, contribuțiile pentru asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate (cu excepția angajaților din construcții, sectorul agricol și industria alimentară) și impozitul pe venit, aferente salariului brut al angajaților.
Noutăți legislative privind salariile
În 2023 și la începutul anului 2024 au fost adoptate o serie de hotărâri de Guvern și ordonanțe de urgență referitoare la salarii și la tratamentul fiscal aplicabil veniturilor din salarii:
Salariul minim brut pe țară
În 2024, salariul minim brut pe țară rămâne la 3.300 de lei brut. El a fost majorat la 1 octombrie cu 300 de lei brut. Asta înseamnă că un angajat care are salariul minim ia în mână 2.079 de lei.
Salariul minim pe economie a cunoscut a fost majorat în octombrie, și a adus un plus de 181 de lei în mână pentru angajați, ajungând la 3300 de lei brut.
„Începând cu data de 1 octombrie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (…) se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţii, sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră” , se precizează în Hotărârea aprobată de Guvern în 28 septembrie, publicată în Monitorul Oficial.
Se aplică în continuare scutirea de taxe pentru 200 lei dacă nivelul salariului de bază individual de muncă, fara a include sporuri și alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe țară.
Important de reținut dacă ai colegi cu salariul minim brut pe țară
Începând cu 1 ianuarie 2024, angajatori sunt obligați sa încheie acte adiționale de mărire a salariului, pentru salariatii încadrați cu salariu minim pe economie și care au o vechime în cadrul organizației mai mare de 2 ani.
Obligația de a majora salariile se aplică atât contractelor cu normă întreagă, cât și celor cu normă parțială.
Obligația este prevazuta de Codul Muncii, la art. 164, alin. 2 indice 1 si 2 indice 2 și nu se aplică contractelor de mandat.
Aceste contracte de muncă nu vor mai beneficia de scutirea de taxe de 200 lei.
Salariul mediu net pe economie în 2024
Salariul mediu net a coborât în prima lună din 2024 la 4.859 lei, cu 220 lei (-4,3%) sub nivelul din decembrie 2023, dar este cu 14,2% peste câştigul din ianuarie 2023, arată datele INS.
- Salariu mediu net în 2023 ~ 4.692 de lei în octombrie 2023, conform INS.
- Salariu mediu net în 2022 – 3.949 de lei
- Salariu mediu net în 2021 – 3.416 de lei
Salarii în construcții, agricultură, industria alimentară și IT
Și în aceste domenii se mențin salariile stabilite în toamna anului precedent până la noi vești din partea Guvernului. Sistemul de taxare este uniform, dar modificat față de anul anterior, scutirile nu mai vizează veniturile integrale.
OUG nr. 93/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilește cele două salarii minime pentru domeniile construcții, sectorul agricol și industria alimentară, aplicabile începând cu veniturile lunii noiembrie 2023 în:
- sectorul construcții (în mod exclusiv codurilor CAEN listate în Codul fiscal la art. 60 pct.5) – 4.582 lei;
- sectorul agricol și industria alimentară (în mod exclusiv codurilor CAEN listate în Codul fiscal la art. 60 pct. 7) – 3.436 lei.
Pentru IT, salariul minim general stabilit este 3.300 de lei, stabilit prin hotărâre de Guvern.
Facilități fiscale pentru construcții
- Salariu de baza minim brut este 4.582 lei.
- Se elimină scutirea la plata CASS pentru angajații în construcții
- Reducerea CAS cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat. Cei care doresc să contribuie, vă putea opta pentru asta, în scris, la angajator, pentru că acesta să-i rețină contribuția integrala, adică 25%. Începând cu data de 1 ianuarie 2024 cota de contribuție la fondul de pensii din pilonul II este de 4,75%, față de 3,75% cât a fost până acum.
- Scutirea de impozit pe venit se aplică doar la locul unde se află funcția de bază. Scutirea de impozit pe venit se aplică pentru veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilitați fiscale.
- În situația în care, în cursul aceleiași luni, persoana fizică realizează venituri din salarii și asimilate salariilor pentru o fracție din lună, la funcția de bază, la unul sau, după caz, la mai mulți angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare angajator stabilește partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzătoare acestei perioade și acordă scutirea pentru venitul brut lunar realizat, în limita fracției din plafon astfel stabilită.
Facilități fiscale pentru sectorul agricol și industria alimentară
- Salariu de bază minim brut este 3436 lei.
- Se elimină scutirea la plata CASS.
- Reducerea CAS cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat. Cei care doresc să contribuie, vor putea opta pentru asta, în scris, la angajator, pentru că acesta să-i rețină contribuția integrală, adică 25%. Începând cu data de 1 ianuarie 2024 cota de contribuție la fondul de pensii din pilonul II este de 4,75%, față de 3,75% cât a fost până acum.
- Scutirea de impozit pe venit se aplică doar la locul unde se află funcția de bază.
- Scutirea de impozit pe venit se aplică pentru veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilitați fiscale.
- În situația în care, în cursul aceleiași luni, persoana fizică realizează venituri din salarii și asimilate salariilor pentru o fracție din lună, la funcția de bază, la unul sau, după caz, la mai mulți angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare angajator stabilește partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzătoare acestei perioade și acordă scutirea pentru venitul brut lunar realizat, în limita fracției din plafon astfel stabilită.
Facilități fiscale pentru IT
- Reducerea CAS cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat. Cei care dorec să contribuie, vor putea opta pentru aceasta, în scris, la angajator, pentru că acesta să-i rețină contribuția integrală, adică 25%.
- Începând cu data de 1 ianuarie 2024 cota de contribuție la fondul de pensii din pilonul II este de 4,75%, față de 3,75% cât a fost până acum.
- Începând cu 1 noiembrie, a fost eliminată scutirea de impozit pe venit pentru cei care lucrează în domeniul IT. Aceștia plătesc un impozit de 10% pe venit pentru suma care depășește salariul de 10.000 de lei brut.
- Scutirea de impozit pe venit se aplică pentru veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, cu norma întreagă sau cu timp parțial, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilitați fiscale.
- Scutirea de impozit pe venit se aplică doar la locul unde se află funcția de bază.
- În situația în care, în cursul aceleiași luni, persoana fizică realizează venituri din salarii și asimilate salariilor pentru o fracție din lună, la funcția de bază, la unul sau, după caz, la mai mulți angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare angajator stabilește partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzătoare acestei perioade și acordă scutirea pentru venitul brut lunar realizat, în limita fracției din plafon astfel stabilită.
Contractele individuale de muncă part-time rămân impozitate la nivelul celor full time
Conform OUG 16/2022:
- Începând cu august 2022, contribuțiile sociale nu pot fi mai mici decât cele aferente salariului minim brut pe țară, calculate prin raportare la numărul de zile lucrătoare în care contractul de muncă a fost activ.
- Diferența de contribuții va fi suportata de angajator în numele salariatului.
- OUG 16/2022 prevede anumite excepții: elevi, studenții până la 26 de ani, anumite categorii de pensionari, salariații care realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunara de calcul cumulata aferentă acestora este de cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară.
Conform legii Legea nr. 28, publicată în Monitorul Oficial din 19.10.2022, angajatorii vor actualiza contractele de muncă și informările privind condițiile angajării și cu date despre salariu, astfel:
- Salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidentiațe separat, periodicitatea plății salariului și metoda de plată.
Ce ar trebui să știi în 2024 despre salarii
Finalul de an 2023 a venit așadar cu un pachet de modificări fiscale pentru a reechilibra deficitul bugetar. Astfel, începând cu 1 noiembrie, a fost eliminată scutirea de impozit pe venit pentru cei care lucrează în domeniul IT. Aceștia plătesc un impozit de 10% pe venit pentru suma care depășește salariul de 10.000 de lei brut. Totodată, angajații din sectoare precum construcții, agricultură și industria alimentară plătesc contribuția la sănătate (CASS), de care au fost anterior scutiți. În plus, cei din urmă plătesc, după caz, contribuția pentru asigurări sociale, pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă.
Află din Review & Trends 2024 județele și domeniile cu cele mai mari și cele mai mici salarii, precum și joburile cel mai bine plătite.
Județele cu cele mai mari medii salariale
1. București – 5.000 lei net
2. Timiș – 4.700 lei net
3. Cluj – 4.500 lei net
4. Ilfov – 4.000 lei net
5. Iași – 4.000 lei net
6. Brașov – 4.000 lei net
7. Sibiu – 4.000 lei net
8. Satu Mare – 4.000 lei net
9. Sălaj – 4.000 lei net
10. Bihor – 4.000 lei net
Județele cu cele mai mici medii salariale
1. Caraș-Severin – 3.100 lei net
2. Gorj – 3.200 lei net
3. Ialomița – 3.200 lei net
4. Vâlcea – 3.200 lei net
5. Vaslui – 3.300 lei net
6. Covasna – 3.400 lei net
7. Vrancea – 3.400 lei net
8. Călărași – 3.500 lei net
9. Teleorman – 3.500 lei net
10. Mehedinți – 3.500 lei net
*Sursă: Salario by eJobs
Top domenii cu cele mai mari salarii medii nete
1. IT Software – 6.500 lei
2. Project Management – 6.000 lei
3. Cercetare/Dezvoltare – 6.000 lei
4. Management – 5.500 lei
5. Construcții/Instalații – 5.000 lei
6. Proiectare civilă & industrială – 5.000 lei
7. Petrol/Gaze – 5.000 lei
8. Audit/Consultanță – 5.000 lei
9. Inginerie – 4.800 lei
10. Automatizări – 4.800 lei
Cele mai mici medii salariale
1. Beauty – 3.000 lei
2. Au pair/Babysitter/Curățenie – 3.000 lei
3. Office/Back-office/Secretariat – 3.100 lei
4. Confecții – 3.300 lei
. Turism – 3.400 lei
6. Medicină alternativă – 3.450 lei
7. Traduceri – 3.500 lei
8. Educație/Training/Arte – 3.500 lei
9. Relații clienți/Call Center – 3.500 lei
10. Controlul Calității – 3.500 lei
Pozițiile cu cele mai mari medii salariale
Poziție Salariul mediu net Salariul maxim introdus
- CEO 18.000 lei 42.000 lei
- Ofițer Naval 16.000 lei 25.000 lei
- Arhitect IT 15.000 lei 45.000 lei
- Managing Partner 14.800 lei 38.000 lei
- CTO 14.000 lei 45.000 lei
- Medic anestezist 13.000 lei 20.000 lei
- Head of Marketing 12.000 lei 30.000 lei
- Chief Operations Officer 12.000 lei 20.000 lei
- Director juridic 10.000 lei 25.000 lei
- Judecător 9.400 lei 26.000 lei
*Salarii introduse în Salario, comparatorul salarial eJobs, de către specialiști în domeniu
Salariile pentru cele mai căutate joburi
1. Șofer – în medie 3.800 lei net
2. Asistent Medical – în medie 4.500 lei net
3. Operator call-center – în medie 2.800 lei net
4. Contabil – în medie 3.700 lei net
5. Inginer – în medie 4.800 lei net
6. Economist – în medie 4.500 lei net
7. Asistent manager – în medie 3.400 lei net
8. Agent vânzări – în medie 3.600 lei net
9. Consilier juridic – în medie 4.200 lei net
10. Electrician – în medie 3.600 lei net
Costul vieții și inflația, cele mai mari îngrijorări ale angajaților
În stabilirea câștigurilor financiare, ține cont de mediile salariale, precum și de rata inflației din România. Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS),
Modificarea anuală a indicelui prețurilor de consum a pus și pune o presiune și mai mare pe creșterile salariale. Deși companiile au acordat măriri anul trecut, cuprinse între 5-10%, în
medie, în 2023, acestea au fost sub nivelul anului anterior și, în același timp, sub cel al inflației.
Drept urmare, măririle salariale nu s-au resmițit real și în buzunarul angajaților: 4 din 10 angajați se declarau nemulțumiți de salariul lor, conform unui sondaj eJobs realizat în septembrie 2023, pe un eșantion de 1.389 respondenți angajați.
Vestea bună e că Banca Naţională a României a anunţat la începutul anului că rata anuală a inflaţiei se va mări în prima lună a anului curent şi îşi va relua apoi descreşterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023: Creşterea va fi antrenată de majorarea şi introducerea în luna ianuarie a unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflaţiei va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei – prioritar efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale cotaţiei ţiţeiului -, precum şi dinamica în descreştere a preţurilor importurilor”, potrivit comunicatului BNR.
De asemenea, companiile au început să diversifice componența pachetelor de beneficii și să acorde o atenție sporită personalizării lor în funcție de nevoile angajaților. Potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs și Up România în martie-aprilie 2023, 70% dintre cei care lucrează primesc beneficii extrasalariale, cele mai frecvente fiind tichetele de masă (85,4% dintre respondenți au indicat acest răspuns), asigurările medicale (43,8%), bonusurile de performanță (36,3%), abonamentele medicale (27,4%) sau tichetele cadou (23,8%). Pentru 2024, 10% dintre angajatori anunțau anul trecut că vor introduce carduri de vacanță, 8,1% accesul la o platformă de beneficii flexibile, iar 4% carduri de masă.
Transparența salarială, cea mai pregnantă nevoie
Salariul este principalul criteriu în funcție de care oamenii își aleg jobul. Și își doresc să-l vadă afișat în anunțul de job. Dorită tot mai mult nu doar de candidați, ci și de UE, transparența salarială devine de neevitat, urmând ca în curând normalitatea să fie afișarea unui interval salarial în anunțurile de angajare, nu o excepție cum e acum.
Fie că ne place sau nu, fie că suntem pregătiți sau nu pentru asta, acolo se va ajunge. O directivă a Parlamentului și Consiliului European își propune să reducă diferența salarială dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană, dar și orice fel de discrepanțe pe același rol, care ar putea fi puse pe seama discriminării, deoarece se abate de la dreptul la egalitate, drept fundamental UE. În România, în anul 2022, bărbații au cîștigat cu 4,5% mai mult decât femeile, conform datelor Eurostat, oficiul european de statistică. La nivelul Uniunii Europene, media acestui indicator a fost de 12,7% în 2022.
Deși Comisia Europeană a aprobat anul trecut directiva care va obliga companiile să comunice informații cu privire la salarii, aceasta încă se află în termenul de grație pentru implementare și, prin urmare, în continuare, mai mult de jumătate din numărul total de a anunțuri de angajare nu au salariul public.
40,5% dintre angajatorii români susțineau, în momentul anunțării directivei europene, că nu sunt pregătiți pentru transparentizarea salarială, arată un sondaj eJobs realizat în luna mai 2022, pe un eșantion de 450 de manageri, recrutori și antreprenori respondenți.
Însă situația transparentizării salariilor se schimbă treptat-treptat și într-un mod pozitiv. Astfel, din cele peste 22.000 de joburi disponibile în acest moment pe eJobs.ro, peste 7.000 au salariul afișat în anunțul de angajare, angajatorii optând să ofere informații fie despre salariul concret pe care îl oferă, fie un plafon salarial în care fluctuațiile depind de nivelul de experiență și competențele punctuale pe care le au candidații.
Domeniile transparente în privința câștigurilor financiare
Deși nu se află în vârful clasamentului celor mai mari salarii din România, angajatorii din turism și HoReCa sunt cei care au cele mai multe anunțuri de angajare cu salariul afișat. Astfel, din cele aproape 9.000 de joburi cu salariul publicat disponibile în acest moment pe eJobs.ro, puțin peste 2.000 aparțin companiilor din acest sector. „Vorbim despre un domeniu care angajează destul de mult, în care rata de fluctuație este mare și nevoia de înlocuire a angajaților plecați este imediată, motiv pentru care angajatorii vor candidați care, atunci când aplică, sunt conștienți de tot ce presupun joburile respective, inclusiv salariul oferit”, explică Roxana Drăghici. Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net, la nivel național, pentru cei care lucrează în turism și HoReCa este de 3.500 de lei pe lună. Această medie reflectă salariile angajaților din toate județele țării și cu toate nivelurile de experiență.
Retailul este al doilea cel mai transparent domeniu când vine vorba de salarii, cu aproape 2.000 de joburi postate în care salariul este făcut public de către angajatori. Media salarială pentru acest sector este de 3.800 de lei pe lună. Retailul este, de asemenea, și cel mai mare angajator la nivel național, cu 6.200 de joburi disponibile în acest moment (atât joburi care au salariul afișat, cât și joburi care nu oferă informații salariale în anunțul de angajare). Urmează angajatorii din producție și servicii, ambii cu câte 700 de joburi pentru care au salariile afișate. Dacă pentru servicii media salarială netă este de 4.100 de lei, pentru producție este de 4.200 de lei.
Ce îi determină să-și ia al doilea job anul acesta
44,5% dintre participanții la un sondaj derulat de eJobs România în aprilie-mai 2023 spun că au nevoie să își suplimenteze veniturile lunare, motiv pentru care au un al doilea job. Dintre aceștia, 29,5% lucrează, concomitent, în două părți, de luni până vineri, 11,2% au un job full time de luni până vineri și unul part time în weekend, 11,6% adaugă, ocazional, proiecte extra, atunci când au nevoie de bani în plus, iar 3,8% lucrează doar part time, însă în mai multe locuri.
Ce îi determină să-și un al doilea job?
Rezultatele sondajului arată că aproape 6 din 10 respondenți nu câștigă, de la jobul principal, suficient încât să-și acopere cheltuielile lunare. Alte motive invocate sunt fie faptul că au nevoie să strângă bani pentru o achiziție importantă în perioada următoare, fie că ar vrea să schimbe domeniul și încearcă să lucreze în altă industrie pentru a vedea ce li se potrivește mai bine ori că sunt la început de carieră, au mult timp liber și vor să-l folosească pentru a câștiga mai mult. Cumva, dacă ar fi să le includem într-o umbrelă mai mare, aproape toate răspunsurile indică aceeași direcție – câștiguri financiare mai mari.
Ce salarii câștigă la al doilea job
Întrebați cât de mult câștigă în plus cu ajutorul celui de-al doilea job, 38,7% dintre respondenți au menționat un interval cuprins între 20% și 30% față de salariul de la locul de muncă
principal, 18,8% își suplimentează veniturile cu 30% – 40%, 14,9% cu 40% – 50%, iar 9,9% cu peste 50%. Pentru 13,4%, al doilea job aduce o dublare a salariului, în timp ce
4,3% spun chiar că jobul part time sau de weekend este mai bine plătit decât cel principal.
Ce i-ar convinge să renunțe și să se dedice complet unui singur angajator?
46,8% dintre cei care au două joburi ar renunța la unul dintre ele dacă ar ajunge, într-una din părți, la un salariu care să acopere cheltuielile lunare pe care le au. 12,1% ar face acest lucru dacă nu ar reuși să mai mențină un echilibru între viața personală și cea profesională și tot atâți ar rămâne cu un singur job dacă s-ar simți epuizați din punct de vedere fizic și emoțional. 7,4% au deja planul făcut și vor renunța imediat ce vor strânge banii necesari pentru o achiziție importantă pe care o au programată.
Venituri în plus la salariu. Cum se stabilesc sporurile?
Pentru a oferi colegilor suport financiar, ia în calcul și sporurile la salariu. Sporurile se pot oferi în mai multe condiții. Spre exemplu, în cazul în care angajatul lucrează în condiții periculoase sau nocive pentru sănătatea lui.
Tipuri de sporuri:
- Sporul pentru muncă suplimentară (doar dacă nu există posibilitatea să-i acorde orele libere plătite în intervalul de 30 de zile de la efectuarea muncii suplimentare).
- Sporul pentru vechime în muncă (acesta este stabilit prin contractul colectiv sau individual de muncă al angajatului).
- Sporul pentru munca de noapte (munca prestată între orele 22.00 și 6.00 este considerată muncă de noapte și în cazul acesta angajatorul este obligat să ofere un spor).
- Spor pentru folosirea unei limbi străine la locul de muncă (dacă aceasta nu este cuprinsă în obligațiile postului).
- Sporul pentru munca prestată în zilele libere legale. Acest tip de remunerare, de asemenea, se acordă doar în cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zilele libere.
Ce ar trebui să știi dacă ai în plan să mărești salariile
Cu siguranță în compania ta există deja o politică internă a sistemului de salarizare și de compensații pe care le oferi angajaților. De regulă, grila salarizare trebuie să conțină:
- Criteriile după care se acordă creșterile salariale,
- Perioada de timp care ar trebui să treacă de la angajarea unei persoane până la momentul în care ar putea să primească o mărire,
- Procentele salariale între care pot fi cuprinse aceste măriri.
Dacă nu există sau urmează să creezi o astfel de politică, atunci setează criteriile de performanță care să-i califice pe angajați pentru a primi astfel de măriri. Acestea trebuie să fie în acord cu dimensiunile și cultura organizației, precum și cu industria de profil din care face parte.
Cum să comunici o mărire de salariu
Oamenii doresc să li se recunoască meritele, să simtă că sunt apreciați pentru munca lor, mai ales atunci când depun eforturi. De aceea e important să le comunici cât mai transparent contextul în care li se acordă o mărire de salariu. Ei ar trebui să știe dacă mărirea salariului este datorată unei politici organizaționale sau dacă este o mărire acordată pentru meritele lor
Managerul direct este cel care are rolul de comunicator. Cum poate să facă asta? Cel mai simplu este printr-o discuție one to one. Chiar dacă un angajat are parte de o creștere salarială mai mică față de alți colegi, e bine să nu-i compari productivitatea lui cu a altor colegi.
Confidențial sau transparent?
Nivelul salarial obținut de un angajat este confidențial în România, angajatorul având obligația de a lua măsuri necesare pentru a asigura confidențialitatea, potrivit informațiilor din Codul Muncii.
Această obligație presupune pentru angajator interdicția de a comunica salariile altor persoane fizice și juridice.
Obligația se adresează doar angajatorului în cea mai mare parte, însă uneori obligativitatea menținerii secretului e trasferată și în cazul angajaților.
Ce faci când angajații își compară salariile?
Chiar dacă Codul Muncii spune că salariile angajaților sunt confidențiale, oamenii vorbesc despre asta și sumele nu mai sunt demult un secret. Ceea ce duce la destrămarea echipelor și la fluctuații de personal. Iată ce poți face pentru a tempera discuțiile:
Discuții periodice despre salarizare
Discuțiile one to one reprezintă o soluție bună pentru diverse provocări cu care se confruntă membrii unei echipe. E bine să începi aceste discuții chiar de la începutul anului pentru a afla ce așteptări are angajatul, ca ulterior să nu apară dezamăgiri. Așa angajatul nu va fi surprins de evaluarea și de decizia salarială de la finalul anului.
Verifică datele din piață!
E bine să fii la curent cu evoluția salariilor din piața muncii și să oferi remunerații în acord cu această evoluție sau cu media pieței. Astfel, ar trebui să știi cât câștigă un angajat din compania ta față de o companie concurentă, ca să obții o perspectivă asupra salariilor pentru anumite joburi. Și în această situație te poți folosi de Salario, comparatorul de salarii lansat de eJobs.
Fii transparent!
Uite ce poți să mai faci într-o discuție cu angajatul:
- Să-i explici intervalul de salarizare pentru poziția curentă
- Discută dacă mărirea de salariu se bazează pe performanță sau pe termen
- Spune-i cum ar putea să câștige mai mulți bani
- Oferă-i mai multe informații despre cum se stabilesc grilele de salarizare
„69% dintre candidați cred cu tărie că, inclusiv după ce au primit oferta financiară din partea angajatorului, pot ajunge să obțină, în final, un salariu mai mare pentru că știu că există în piață un deficit de candidați și, din acest motiv, companiile sunt mai flexibile și dispuse să pluseze la salariu. Doar 14% sunt de părere că angajatorii sunt cei care dețin avantajul competitiv în negocieri”, spune Roxana Drăghici, Head Of Sales eJobs Group.
*Studiul a fost derulat în perioada august – octombrie 2022 pe un eșantion de 90.000 de respondenți din 160 de țări, printre care și România. Răspunsurile au fost colectate de The Network, alături de cele peste 130 de platforme de recrutare afiliate la nivel internațional și prelucrate de Boston Consulting Group,
Cum să negociezi salariul cu un candidat la interviu?
Așa cum candidații vin bine pregătiți la un interviu și înarmați cu diverse strategii pentru a obține salariul dorit, și recrutorul trebuie să știe la ce să se aștepte. Cu ce începi?
Află ce salarii se oferă în piață sau ce așteptări salariale au candidații cu experiența celui pe care îl aștepți la interviu. Totodată, te poți folosi de Salario, comparatorul de salarii lansat de eJobs România. Acest instrument te poate ajuta să faci o analiză a salariilor și să le corelezi cu așteptările oamenilor, dar și cu realitățile economice.
Afișează salariul în anunțul de recrutare
Pornește cu o abordare sinceră față de candidat, prin afișarea salariului sau a unui interval salarial în anunțul jobului. Joburile cu salariul afișat cresc cu 40% relevanța aplicărilor, conform datelor eJobs. Astfel atât tu, cât și candidatul veți avea un reper pentru negociere.
Nu crea așteptări false
Spune-i angajatului de la bun început cât îi poți oferi. Nu este productiv pentru nici una dintre părți să piardă vremea cu niște interviuri care nu se termină cu nimic. Nu are sens să conduci un candidat spre finalul procesului de recrutare, iar apoi să-i dezvălui un salariu mai mic decât media pieței sau decât așteptările sale.
Prezintă-i tot pachetul de beneficii
Pe lângă partea financiară, e bine să-i povestești despre zilele libere pe care le are anual, bonusuri (și cum le poate obține), cultura organizațională, oportunitățile de dezvoltare personală și profesională. Deși nivelul salarial este în continuare printre principalele criterii pentru care candidații își aleg viitorul job, ei sunt atrași de flexibilitate și de beneficiile oferite de angajator.
Care e transparența nivelului de salarizare în alte țări
Norvegia este țara în care nu există confidențialitate în ceea ce privește salarialul pe care îl obține un angajat. Oricine poate să afle cât câștigă o altă persoană, iar lucrul acesta creează rareori conflicte.
Transparența pentru norvegieni este foarte importantă, mai ales că ei plătesc un impozit pe venit mai ridicat, peste 40%, față de puțin peste 33% cât plătesc cei din Marea Britanie. Astfel, la cele mai multe locuri de muncă oamenii știu cât câștigă colegii lor fără să fie nevoie să se intereseze. Salariile din multe domenii sunt stabilite prin acorduri colective, iar diferențele de salarizare sunt destul de mici.
Acum ai mult mai multe informații despre evoluția salariilor, a sporurilor și a legislației din domeniu, poți negocia mai relaxat nivelul de salarizare al unui actual sau viitor angajat.
Articol scris de Mihaela Pascari și Steluța Năstase-Lupu
Citește mai multe despre salarizare aici:
