salarizare
Salarii

Ghid complet de salarizare: ce trebuie să știi

Pas cu pas

Dacă lucrezi în domeniul resurselor umane și te ocupi de procesul de salarizare sau dacă, pur și simplu, vrei să fii la curent cu evoluția salariilor și a metodelor de plată, atunci te afli în locul potrivit. Îți venim în ajutor și îți punem la dispoziție toate informațiile despre salarii, sporuri, măriri de salariu, legea salarizarii, grila de salarizare și despre cum să negociezi nivelul de salarizare cu un angajat încă de la interviu.

Toate informațiile despre salarizare pe care trebuie să le știe un HR

 

Ce este salariul și cum se stabilește?

Salariul de bază reprezintă o componentă fixă a remunerației plătite unui angajat pentru munca pe care o prestează într-o companie. Valoarea acestuia nu poate fi însă precizată în grila salarizare sub nivelul salariului de bază minim brut pe țară. În majoritatea cazurilor, prin raportarea la nivelul salariului de bază se calculează nivelul indemnizațiilor, sporurilor și al altor adaosuri.

Pe lângă obligația de plată a salariului net cuvenit angajatului, compania angajatoare își asumă responsabilitatea de a achita integral, în numele angajatului, contribuțiile pentru asigurările sociale de sănătate aferente salariului brut al angajaților.

 

Cum se stabilesc sporurile?

Pe lângă grilele de salarizare, unii angajatori pot oferi și altfel de recompense, printre care se numără sporurile sau adaosurile.

Sporurile se pot oferi în mai multe condiții. Spre exemplu, în cazul în care angajatul lucrează în condiții periculoase sau nocive pentru sănătatea lui.

 

Tipuri de sporuri:

  • Sporul pentru munca suplimentară (doar dacă nu există posibilitatea să-i acorde orele libere plătite în intervalul de 30 de zile de la efectuarea muncii suplimentare).
  • Sporul pentru vechime în muncă (acesta este stabilit prin contractul colectiv sau individual de muncă al angajatului).
  • Sporul pentru munca de noapte (munca prestată între orele 22.00 și 6.00 este considerată muncă de noapte și în cazul acesta angajatorul este obligat să ofere un spor).
  • Spor pentru folosirea unei limbi străine la locul de muncă (dacă aceasta nu este cuprinsă în obligațiile postului).
  • Sporul pentru munca prestată în zilele libere legale. Acest tip de remunerare, de asemenea, se acordă doar în cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zilele libere.

 

Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează în 2019 sunt:

  • 1 ianuarie (marţi) – 2 ianuarie (miercuri) Anul Nou
  • 24 ianuarie (joi) Ziua Unirii Principatelor României
  • 26 aprilie (vineri) Vinerea Mare
  • 28 aprilie (duminică) – 29 aprilie (luni) Paştele Ortodox
  • 1 mai (miercuri) Ziua Muncii
  • 1 iunie (sâmbătă) Ziua Copilului
  • 16 iunie (duminică) Rusalii
  • 17 iunie (luni) A doua zi de Rusalii
  • 15 august (joi) Adormirea Maicii Domnului
  • 30 noiembrie (sâmbătă) Sfântul Andrei
  • 1 decembrie (duminică) Ziua Marii Uniri
  • 25 decembrie (miercuri) – 26 decembrie (joi) Crăciun

 

Când se măresc salariile?

Cu siguranță, în compania ta există deja o politică internă a sistemului de salarizare și de compensații pe care le oferi angajaților. De regulă, grila salarizare trebuie să conțină:

  • Criteriile după care se acordă creșterile salariale,
  • Perioada de timp care ar trebui să treacă de la angajarea unei persoane până la momentul în care ar putea să primească o mărire,
  • Procentele salariale între care pot fi cuprinse aceste măriri.

program salarii

Dacă nu există sau urmează să creezi o astfel de politică, atunci setează criteriile de performanță care să-i califice pe angajați pentru a primi astfel de măriri. Acestea trebuie să fie în acord cu dimensiunile și cultura organizației, precum și cu industria de profil din care face parte.

 

Cum să comunici o mărire de salariu

Angajații doresc să li se recunoască meritele, să simtă că sunt apreciați pentru munca lor, mai ales atunci când depun eforturi. De aceea e important să le comunici cât mai transparent contextul în care li se acordă o mărire de salariu. Ei ar trebui să știe dacă mărirea salariului este datorată unei politici organizaționale sau dacă este o mărire acordată pentru meritele sale.

Managerul direct este cel care are rolul de comunicator. Cum poate să facă asta? Cel mai simplu este printr-o discuție one to one. Chiar dacă un angajat are parte de o creștere salarială mai mică față de alți colegi, e bine să nu-i compari productivitatea lui cu a altor colegi. 

 

Cum să negociezi salariul cu un candidat la interviu?

Așa cum candidații vin bine pregătiți la un interviu și înarmați cu diverse strategii pentru a obține salariul dorit, și recrutorul trebuie să știe la ce să se aștepte. Cu ce începi?

Află ce salarii se mai oferă în piață sau ce așteptări salariale au candidații de vârsta celui pe care îl aștepți la interviu. Poți să citești ultimele știri despre evoluția salariilor, dar te poți sfătui și cu colegii de birou care au mai trecut prin astfel de experiențe.

 

Nu crea așteptări false

Spune-i angajatului de la bun început cât îi poți oferi. Nu este productiv pentru nici una dintre părți să piardă vremea cu niște interviuri care nu se termină cu nimic. Nu are sens să conduci un candidat spre finalul procesului de recrutare, iar apoi să-i dezvălui un salariu mai mic decât media pieței sau decât așteptările sale.

 

Prezintă-i tot pachetul de beneficii

Pe lângă partea financiară, e bine să-i povestești despre zilele libere pe care le are anual, bonusurile (dacă le poate obține), cultura organizațională, oportunitățile de dezvoltare personală și profesională sau chiar despre teambuilding. Deși nivelul salarial este în continuare printre principalele criterii pentru care candidații își aleg viitorul job, ei sunt atrași de beneficiile oferite de angajator și pun accent pe mediul de lucru sau pe interacțiunea cu colegii.

 

Cum afli mai multe prin negociere?

Rolul tău într-un interviu de angajare e să afli ce așteptări are candidatul, dar și care este justificarea pentru un salariu care poate depășește bugetul companiei în care lucrezi. Prin diverse întrebări și răspunsuri îți poți da seama dacă un salariu este stabilit corect sau nu.

 

Salarii în funcție de studii

Începând cu luna ianuarie 2019, Guvernul a adoptat o valoare mărită a salariului minim pentru cei cu studii superioare, de 2.350 de lei. Această valoare este mai mare decât valoare generală a salariului minim general de 2.050 de lei pe lună.

Principala condiție este ca angajatul să aibă cel puțin un an vechime în domeniul respectivelor studii.

”Din 1 ianuarie 2019, pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include sporuri  și alte adaosuri, se majorează de la 2.080 de lei la 2.350 de lei pe lună”, se arată în Hotărârea de Guvern.

Ca și în cazul salariului minim brut, angajatorii care stabilesc o plată lunară sub nivelul salariului minim legal riscă să fie amendați.

 

Nivelul de salarizare în țară

Salariul mediu brut pe lună a fost în luna februarie de 4.819 lei, cu 0,4% mai mic decât în luna anterioară, iar cel net de 2.933 de lei, în scădere cu 3 lei, potrivit datelor de la INS.

Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în IT, unde salariul mediu net a fost de aproape 6.700 de lei, iar cele mai mici valori în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.728 de lei).

Față de luna februarie a anului 2018, salariul mediu net a crecut cu aproape 18%.

„Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna ianuarie au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale precum prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu. Totodată, scăderile au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici, precum și de angajările de personal cu câștiguri salariale mici în unele activități de producție”, se arată într-un comunicat de la INS.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în administrație publică (1,6%), învățământ (1,3%). În sănătate și asistență socială, salariile medii nete au scăzut cu 1,3% comparativ cu luna precedentă.

 

Salarii bugetari: noua lege a salarizării

Proiect legea salarizarii: Camera Deputaților a adoptat legea de aprobare prin care anumite categorii de angajați la stat primesc majorări salariale.

Ce prespune noua lege a salarizarii? Actul normativ stabilește introducerea acordării, începând cu luna mai a acestui an, a îndemnizației de hrană pentru personalul din universitățile de stat. Totodată, scoaterea gărzilor din limitarea sporurilor la 30% pentru personalul din unitățile sanitare.

Salarii bugetari: se majorează salariile personalului didactic cu 20% (pentru inspectori școlari generali adjuncți, inspectori școlari de specialitate și inspectorii școlari.

Totodată, legea salarizarii mai presupune ca bugetarii de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii să beneficieze de majorarea salariilor de bază cu până la 25%.

Salarizare 2019: În noua lege a salarizarii sunt prevăzute majorări (salarii bugetari) și pentru personalul  de specialitate criminalistică. Astfel, în grila salarială (ștat de plată) persoanele care ocupă funcții de conducere beneficiază de majorarea salariului de bază cu 10%, iar persoanele ce ocupă funcții de execuție beneficiază de majorarea salariului de bază cu 5%.

 

Diferențele salariale în funcție de gen

România este țara din UE cu cea mai mică diferență salarială între femei și bărbați. Potrivit celor mai recente date de la Eurostat, femeile câștigă cu doar 5,2% mai puțin decât bărbații.

Cu toate acestea, țara noastră se numără printre țările europene cu cele mai mici salarii, astfel că diferența mică se explică prin faptul că și femeile, și bărbații, câștigă destul de puțin.

Cele mai mici diferențe între salarii, în funcție de gen, sunt în Italia și Luxemburg, iar cele mai mici diferențe sunt în Estonia, Cehia și Germania.

Media europeană arată că femeile sunt plătite cu 16% mai puțin decât bărbații.

 

Top salarii pe domenii

Cele mai mari salarii din România le-au avut anul trecut IT-iștii, avocații, bancherii și specialiștii în resurse umane, potrivit raportului anual HR Review & Trends, lansat de eJobs.

 

Domeniile cu cele mai mari salarii

Realizat pe baza cifrelor extrase din Paylab.ro, primul comparator salarial de pe piața locală, raportul arată că topul salariilor a fost dominat în 2018 de IT. În acest domeniu salariul mediu net, la nivel național, a fost de 5.731 de lei pe lună. Pe locul al doilea s-au situat angajații din domeniul Juridic, cu venituri lunare de 4.571 de lei pe lună. Aceștia sunt urmați de cei din Banking (4.226 de lei) și de cei din Resurse Umane (4.048 de lei).

Acestea sunt, de altfel, și singurele domenii în care salariul mediu net depășește pragul de 4.000 de lei. Sub acest nivel, dar nu la distanță foarte mare, se află Finanțele și Contabilitatea (3.930 de lei), Controlul Calității (3.646 de lei), Asigurările (3.565 de lei), Construcțiile și Imobiliarele (3.234 de lei), Administrația publică (3.197 de lei) și Inginerie mecanică (3.077 de lei).

 

Domeniile cu cel mai mic nivel de salarizare

La polul opus, cel mai mic nivel al salariului mediu net, de 1.987 de lei, s-a înregistrat anul trecut în industria textilă. În topul domeniilor cu cele mai mici salarii urmează industria Prelucrării Lemnului (2.239 lei), Serviciile (2.281 lei) și Paza și Protecția (2.335 lei).

 

Salarii pe regiuni. Unde se câștigă cel mai bine?

Distribuția pe zone geografice a salariilor medii nete arată că, în mod deloc surprinzător, zona București-Ilfov deține primul loc în topul regiunilor cu cele mai mari salarii. Aici media salarială este de 2.989 de lei. Mai interesant este faptul că locul al doilea îl ocupă Vestul României, și nu Nord-Vestul, regiune renumită pentru creșterile socio-economice din ultimii ani. Astfel, angajații din Vest au salarii medii nete de 2.745 de lei, lunar, cei din Nord-Vest de 2.729 de lei. Cei din Centru câștigă 2.666 de lei, cei din Sud-Est – 2.618 lei. Media din regiunea de Sud (Muntenia) este de 2.580 de lei, în Nord-Est de 2.548 de lei, iar în Sud-Vest Oltenia de 2.535 de lei.

 

Confidențial sau transparent?

Nivelul salarial obținut de un angajat este confidențial în România, angajatorul având obligația de a lua măsuri necesare pentru a asigura confidențialitatea, potrivit informațiilor din Codul Muncii.

Această obligație presupune pentru angajator interdicția de a comunica salariile altor persoane fizice și juridice.

Obligația se adresează doar angajatorului în cea mai mare parte, însă uneori obligativitatea menținerii secretului e trasferată și în cazul angajaților.

 

Ce faci când angajații își compară salariile?

Chiar dacă Codul Muncii spune că salariile angajaților sunt confidențiale, oamenii vorbesc despre asta și sumele nu mai sunt demult un secret.

Ceea ce duce de multe ori la destrămarea echipelor și la fluctuații de personal.  

 

Uite ce poți să faci ca să liniștești apele:

Discuții periodice despre salarizare

Discuțiile one to one reprezintă o soluție bună pentru diverse provocări cu care se confruntă membrii unei echipe. E bine să începi aceste discuții chiar de la începutul anului pentru a afla ce așteptări are angajatul, ca ulterior să nu apară dezamăgiri. Așa angajatul nu va fi surprins de evaluarea și de decizia salarială de la finalul anului.

 

Verifică datele din piață!

E bine să fii la curent cu evoluția salariilor din piața muncii. Astfel, ar trebui să știi cât câștigă un angajat din compania ta față de o companie concurentă, ca să obții o perspectivă asupra remunerațiilor pentru anumite joburi. O altă variantă este să verifici salariile medii pentru anumite funcții pe www.paylab.ro.

 

Evaluările anuale sunt de nelipsit!

Până să oferi măriri de salarii, e nevoie să afli evoluția profesională a unui angajat. Asta va face angajatul să înțeleagă și să nu se supra- sau subaprecieze.

Uite ce poți să mai faci într-o discuție cu angajatul:

  • Să-i explici intervalul de salarizare pentru poziția curentă
  • Discută dacă mărirea de salariu se bazează pe performanță sau pe termen
  • Spune-i cum ar putea să câștige mai mulți bani
  • Oferă-i mai multe informații despre cum se stabilesc grilele de salarizare

 

Care e transparența nivelului de salarizare în alte țări

Norvegia este țara în care nu există confidențialitate în ceea ce privește salarialul pe care îl obține un angajat. Oricine poate să afle cât câștigă o altă persoană, iar lucrul acesta crează rareori conflicte. Astfel că informația despre salarii acum se găsește la câteva click-uri distanță.

Transparența pentru norvegieni este foarte importantă, mai ales că ei plătesc un impozit pe venit mai ridicat, peste 40%, față de puțin peste 33% cât plătesc cei din Marea Britanie.

La cele mai multe locuri de muncă oamenii știu cât câștigă colegii lor fără să fie nevoie să se intereseze. Salariile din multe domenii sunt stabilite prin acorduri colective, iar diferențele de salarizare sunt destul de puține.

Acum, dacă ai aflat mai multe despre evoluția salariilor, a sporurilor și a legislației din domeniu, poți negocia mai relaxat/ă nivelul de salarizare al unui angajat încă de la interviu sau al unui angajat care iți solicită o mărire de salariu.

 

Citește mai multe despre salarizare aici:

Top domenii care atrag cei mai mulți candidați

Află avantajele și dezavantajele secretomaniei salariale 

Cu salariul pe masă la interviu

Categorii:
Salarii

Editor // Absolventă de Relații Economice Internaționale (ASE Bucureşti), scrie de peste doi ani despre provocările cu care se confruntă piața muncii. Pasiunea pentru nevoile angajaților și ale companiilor a descoperit-o în 2014, când a luat contact prima oară cu HR-ul. Ulterior, a ocupat poziția de editor la Ziarul Financiar.

Leave a Reply

*

*