deficitul de forță de muncă
Update

Deficitul de forță de muncă se va accentua în 2018

Angajatorii se vor ghida după cerințele candidaților

Afacerile din România sunt în plină creștere, iar datorită extinderii și dezvoltării business-urilor de pe piața locală, angajatorii caută de zor angajați. La rândul lor, candidații nu se grăbesc să vină la un interviu pentru un job care nu li se pare atractiv. Cam așa arată cererea și oferta de candidați din 2018.

Să vedem acum cum va evolua câmpul muncii anul acesta. Care vor fi principalele provocări cu care te vei confrunta dacă lucrezi într-un departament de resurse umane și pe ce ar trebui să te focusezi anul acesta.

 

Salariile nu vor înceta să crească

Angajatorii vor fi nevoiți, tocmai din cauza lipsei de candidați și a pretențiilor ridicate pe care le au, să ofere salarii din ce în ce mai mari. Acest lucru se va întâmpla în ciuda modificărilor fiscale. Astfel, chiar și absolvenților de facultate sau oamenilor fără experiență companiile le vor oferi salarii mai mari decât merită.

 

HoReCa va importa personal din Filipine, Nepal sau Vietnam

Emigrarea românilor pentru salarii mai mari a condus la situația în care unii angajatori din HoReCa au început să importe deja personal din țări precum Filipine, Nepal sau Vietnam.

Dacă anul trecut cei cu peste 50-100 de angajați se gândeau la o astfel de soluție pentru a acoperi nevoia de angajați, anul acesta chiar și micii antreprenori, cu 15-20 de angajați, preconizează că vor apela la importul de personal străin.

Mai mult, Guvernul a stabilit pentru anul 2018 un contingent de 7.000 de lucrători străini nou admiși pe piața forței de muncă din România. Hotărârea prevede suplimentarea cu 1.500 de locuri pe tipuri de lucrători, față de 2017. Astfel, numărul de lucrători permanenți va crește de la 3.000 la 4.000, iar cel al lucrătorilor detașați, de la 700 la 1.200.

 

Deficitul de forță de muncă calificată se va adânci

Lipsa de meseriași din România, datorată lipsei de școli profesionale, a devenit o provocare pentru piața muncii. Totul a început în 2009, când ministrul educației de atunci, Ecaterina Andronescu, a decis să desființeze școlile profesionale, pe motiv că nu erau tineri să învețe o meserie. După aceea, tinerii au fost îndrumați spre liceele teoretice sau cele tehnologice, unde intrau cu medii mici. Tendința tinerilor de a evita școlile profesionale și de a merge cu orice preț la un liceu teoretic se reflectă și în rezultate de la bacalaureat, care sunt an de an tot mai slabe.

În ultimii ani însă multe companii multinaționale care dețin fabrici de componente pentru industria auto s-au aliat pentru a specializa elevii în sistemul de învățământ dual, în care tinerii au o mai mare pregătire practică, desfășurată în companii, pe parcursul celor trei ani de studii. Implicarea agenților economici însă nu este suficientă pentru a acoperi lipsa de meseriași creată după desființarea școlilor profesionale.

 

Activitățile din timpul facultății vor fi urmărite de recrutori

Așa cum se poate observa și din anii anteriori, angajatorii caută tot mai mult oameni cu experiență încă din timpul facultății. Nici tinerii nu stau în loc, ei se implică încă din anii studiilor în programe de internship sau voluntariat pentru a face pe plac angajatorilor. Aceste experiențe vor reprezenta un avantaj la angajare și anul acesta.

 

Specializarea tinerilor în domenii care nu se caută în piața va accentua deficitul de candidați

Pe de altă parte, o altă prăpastie s-a creat între mediul educațional din România și cerințele pieței muncii. Deși reprezentanții mediului universitar se implică în diverse parteneriate cu agenții economici, aceste eforturi sunt uneori în zadar. Iar asta se vede în faptul că anual ies în câmpul muncii extrem de mulți tineri cu studii superioare cu alte specializări decât cele care duc lipsă acută de candidați.

Acest lucru se poate observa din statisticile oferite de INS, care spun că peste 20.000 de tineri au terminat în anul universitar 2015-2016 o facultate cu specializare în afaceri, administrație și drept, acestea fiind domeniile care au livrat pe piața muncii cei mai mulți absolvenți. În aceste domenii însă numărul de joburi scoase la bătaie anual nu este atât de mare.  

 

Pretențiile angajaților în creștere

După criza din 2008 așteptările salariale ale angajaților, în special ale celor nou intrați în câmpul muncii, au întrecut orice limită. Companiile s-au adaptat și le-au oferit cam tot ce-și doresc din punct de vedere financiar. Nu mai este însă de ajuns căci dorințele candidaților legate de un job s-au transformat într-o sumă de compensații și beneficii. Ei își doresc salarii cu care nu doar să supraviețuiască, ci să se bucure de viață, permițându-și două-trei vacanțe pe an. Așteptările angajaților nu se vor stopa nici anul acesta, ci din contră, vor ajunge la un nivel mai înalt, nivel căruia angajatorii îi fac cu greu față.

 

Generația Z

Cât despre tinerii din generația digitală, viitorii și cei mai proaspeți angajați, aceștia vor pune un accent din ce în ce mai mare pe ce le oferă un job, dar și pe mediul de lucru. Angajatorii, la rândul lor, ar trebui să fie pregătiți pentru o investiție mai mare în design-ul interior al birourilor, dar și în beneficiile, libertatea și compensațiile generației Z.

Așadar, dacă lucrezi într-un departament de resurse umane, nu te aștepta să ai un an ușor, 2018 va fi unul solicitant în ce privește recrutarea, motivarea și retenția angajaților. Creativitatea și înțelegerea nevoilor pe care le au angajații este una dintre soluțiile care ar putea să-ți ușureze munca.

 

Categorii:
Update

Editor // Absolventă de Relații Economice Internaționale (ASE Bucureşti), scrie de peste doi ani despre provocările cu care se confruntă piața muncii. Pasiunea pentru nevoile angajaților și ale companiilor a descoperit-o în 2014, când a luat contact prima oară cu HR-ul. Ulterior, a ocupat poziția de editor la Ziarul Financiar.

Leave a Reply

*

*