Cine sunt tinerii din generația Z

Foto: Jake Ingle

Unul din patru tineri din România, cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, nu muncește și nu studiază, arată cel mai recent studiu Eurostat. Suntem, deci, pe locul doi în Europa, după Italia (29%), cu 23,6% dintre tineri care, în acest moment, nu fac nimic. Tineri pe care îi încadrăm în categoria NEET (Not in Education, Employment or Training). De ce se întâmplă acest lucru?

Pe de-o parte avem de-a face cu generația Z, tinerii născuți după 1995, care e independentă, pragmatică și știe ce-și dorește, deci n-acceptă orice. Pe de altă parte, piața muncii nu e pregătită să-i primească, căci oferă locuri de muncă în domenii care pe ei nu-i interesează și duce lipsă de joburi în care s-ar simți ca peștele în apă.

„Viitorul joburilor”, o cercetare prezentată în cadrul Forumului Economic Mondial anul trecut, estima că 65% dintre copiii zilelor noastre vor ajunge să lucreze în cariere care azi nici măcar nu există pe piața muncii. Cum nu putem ghici viitorul ca să ne pregătim, întrebarea care rămâne și care ne preocupă și pe noi, românii, dar și alte state europene, e: ce ne facem în situația asta?

„Lăsă-mă să fiu creativ”, dorința supremă

Andreea Urian are 22 de ani și face un master în  Managementul Afacerilor. A avut primul job la 16 ani, când a lucrat într-o alimentară ca să se obișnuiască cu munca, iar azi are un part time în marketing într-un business online. Totuși, visul ei e să lucreze ca ghid turistic, rol pe care l-a avut vara trecută în Turcia, unde, deși muncea și peste 20 de ore pe zi, nu se simțea ca la serviciu.

„Mă simțeam liberă. Pentru mine, libertatea înseamnă flexibilitatea de a face ce vreau eu, când vreau eu. Asta-mi place și-n part time-ul pe care-l am acum: mă duc la muncă, dar îmi rămâne timp și pen tru mine, pentru dezvoltarea personală, să învăț o limbă străină, să am un hobby, să fac lucruri care nu țin de job-ul meu. Pentru mine, jobul ideal înseamnă să fac ce-mi place, să facă parte din viața mea și să nu-l simt ca pe o povară. Cu angajatorul vreau să fiu într-o relație de respect, șeful să fie om, să îmi dea dreptate dacă am dreptate, să nu lase impresia că, orice aș spune, el le știe pe toate”, spune Andreea.

Când se gândește la discuțiile cu prietenii ei de aceeași vârstă, Andreea spune că își doresc cu toții un job care să-i provoace, care să nu fie monoton și care să le dea timp pentru ei. Îi vine în minte și mama ei, despre care spune că a fost de nenumărate ori stresată din cauza muncii și că ea nu și-ar imagina să vină acasă cu o stare de spirit proastă care s-o țină mai multe zile. La fel ca Andreea, tinerii din generația Z vor să se bucure de timpul petrecut la muncă, oricum ar arăta munca asta. N-au chef de relații de putere, conflicte și bătut cu pumnu-n piept. Vor să aibă o viață frumoasă și la birou, și acasă. Și, până la urmă, nu e deloc deplasat ce-și doresc.

În plus, tinerii din generația Z au azi ocazia să vadă cu ce se mănân că studiile și locurile de muncă și-n străinătate. Fie pentru că au prieteni acolo, fie pentru că au aflat-o pe pielea lor. Pentru ei azi e foarte ușor să ajungă în orice țară își doresc și să trăiască acolo, temporar ori permanent. E și cazul lui Gabriel Stoinea, de 22 de ani, student în anul patru la Computer Science la Universitatea din Manchester, Marea Britanie. Recent, el a încheiat un internship de un an la compania HP în Bristol, ca programator, și spune că a fost una din cele mai valoroase experiențe.

„Mi-a plăcut ideea de flexi-time și încrederea acordată. Nu cronometra nimeni cât timp ești la birou, puteai veni și pleca la orice oră atâta timp cât stăteai totalul de 37,5 ore pe săptămână. Puteai petrece toată ziua la aparatul de cafea câtă vreme predai la timp ce aveai de lucru. Am avut însă și multe seri petrecute la birou până târziu. Pentru mine jobul ideal înseamnă flexibilitate, posibilitatea de-a avansa în ierarhia companiei, zile suficiente de concediu, o politică relaxată în ce privește concediul medical, posibilitatea de a călători și lucra în cadrul altor filiale din afara țării și, evident, un salariu decent”, spune Gabriel.

Conform studiului „Review and Trends”, publicat de eJobs în 2017, candidații cu aptitudini tehnice vor fi printre cei mai căutați pe piața muncii, pe măsură ce a patra revoluție industrială își face tot mai mult simțită prezența. Același studiu a scos la iveală faptul că cei mai mulți tineri cu vârsta între 18 și 24 de ani își doresc să lucreze în publicitate, media, internet și e-commerce. Majoritatea vrea o meserie creativă în care să-și lase amprenta. Sub deviza „vreau să se simtă că am fost p-aici”, generația Z nu vrea să facă lucruri de dragul de-a le face, ci ca să aibă impact. Și să schimbe regulile jocului și pentru angajatori. Suntem pregătiți să le facem față?